Mănăstirea Războieni

După cum consemnează cronicile vremii, domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, a grăit:

…”în anul 6984 (respectiv 1476), iar al domniei mele al douăzecilea an curgătoriu, sculatu-s’au puternicul Mahomed, împăratul turcesc, cu toate ale sale răsăritene puteri… Au venit ca să jefuiascã şi să piarzã Ţara Moldovei şi au ajuns până aici, la locul numit Pârâul Alb, şi noi Ştefan Voievod, cu fiul nostru Alexandru, eşit’am înaintea lor aici, şi am făcut cu dânşii războiu în luna Iulie, în 26 zile. Şi cu îngăduirea lui Dumnezeu, biruiţi fură creştinii de către păgâni, şi căzură acolo multă mulţime de oşteni moldoveni…”

Este demn de amintit cu cât curaj Ştefan cel Mare, în fruntea unei oaste de numai 20 000 de oşteni, a încercat sã oprească înaintarea oştirii otomane, dar, după o luptă extrem de sângeroasă, domnul Moldovei a fost copleşit de superioritatea numerică a turcilor (circa 150 000). În amintirea şi întru pomenirea eroilor moldoveni căzuţi pe câmpul de luptă cu turcii, domnul Ştefan cel Mare a construit, deasupra gropii comune a eroilor, o biserică ce poartă hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, în pisania căreia se spune:

…”Io Ştefan Voievod, cu buna sa voinţă a zidit această casă în numele arhistrategului Mihail şi întru rugă sieşi şi Doamnei sale Maria şi fiilor săi Alexandru şi Bogdan şi întru pomenirea tuturor dreptcredincioşilor creştini cari s-au prăpădit aici. În anul 7004 (respectiv 1496), iar al domniei sale anul al patruzecilea curgătoriu, luna Noembre 8”.

Construirea acestui lăcaş de cult deasupra osemintelor eroilor căzuţi pentru apărarea Ţãrii Moldovei şi a credinţei strămoşeşti îi conferă acestei biserici calitatea unui adevărat mausoleu – singurul de acest fel din România. Aşadar, data construirii bisericii mănăstirii Războieni nu este amintită nici în cronica lui Grigore Ureche şi nici în pisania bisericii, dar se presupune că ea a fost ziditã între 26 iulie (data comemorãrii a 20 de ani de la lupta de la Valea Albă) şi 8 noiembrie 1496 (data sfinţirii bisericii). Această biserică a funcţionat ca biserică de parohie până în anul 1734 când în jurul ei a fost întemeiată o obşte de călugări, după care în 1803 a devenit mănăstire de maici. În prezent, mănăstirea Rãzboieni, situatã în arealul satului Războieni din comuna cu acelaşi nume, judeţul Neamţ, la 26 km Nord Est de municipiul Piatra-Neamţ, adăposteşte 26 de călugăriţe care duc o viaţă de obşte sub stăreţia maicii Acachia Căuş (din 1998). Mănăstirea Războieni cuprinde biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Turnul-clopotniţă, casa stăreţiei, chiliile şi alte anexe. Biserica mănăstirii Războieni, cu o lungime de 21,60 m şi o lăţime de 8,50 m, fără turle, declarată monument istoric şi de arhitectură, a fost construită în stil gotic cu elemente de arhitectură moldoveneşti. Ea are acoperişul terminat cu streaşină mare, iar faţadele sunt împodobite în partea superioară, sub cornişă, cu două şiruri de ocniţe, iar ornamentaţia originară este executatã din benzi de cãrãmidã smãlţuitã şi discuri policrome cu bumbi centrali. Cele cinci ferestre ale bisericii, de dimensiuni mari, prezintã ancadramente gotice. În secolul 19, bisericii i-au fost adăugate douã turnuleţe (fără legăturã cu bolţile) şi un mic pridvor, iar faţadele tencuite şi vãruite, fapt ce i-a ştirbit din măreţia originarã. În timpul lucrărilor de restaurare a bisericii din anii 1975-1977 au fost îndepãrtate cele douã turnuleţe, tencuiala şi pridvorul de la intrare adãugate în secolul 19, redându-i-se înfãţişarea iniţială. Picturile murale interioare ale bisericii dateazã din secolul 19. Turnul-clopotniţã a fost construit în 1862, casa stăreţiei la începutul secolului 20, iar chiliile la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20.  Pe sub Turnul-clopotniţă se intră în incinta mănăstirii. Mănăstirea Războieni a fost desfiinţată de autorităţile comuniste la 28 octombrie 1959, prin Decretul 410, rămânând ca bisericã de parohie, iar cele mai multe chilii demolate. Mănăstirea Războieni a fost reactivată în 1991 cu un grup de măicuţe venite de la mănăstirea Varatec, între care se aflau şi patru călugăriţe care au fãcut parte din obştea monahală desfiinţată în 1959. În  cadrul mănăstirii Războieni funcţionează ateliere de croitorie, de sculptură în lemn, de ţesut covoare şi de pictare a icoanelor.