Situată în arealul satului Pasărea din comuna Brăneşti, judeţul Ilfov, la marginea pădurii omonime şi pe malul lacului cu acelaşi nume, la 9 km Est de municipiul Bucureşti, mănăstirea Pasărea adãposteşte 165 de măicuţe care duc o viaţă de obşte. Iniţial, mănăstirea Pasărea a avut o biserică din lemn, cu hramul “Sfânta Treime”, construită în anul 1813 prin strădania arhimandritului Timotei. În timpul violentului cutremur din 11 ianuarie 1838, această biserică s-a prăbuşit, pe locul ei zidindu-se o nouă biserică, în anii 1846-1847, prin osârdia stareţului Calinic de la mănăstirea Cernica, care va purta acelaşi hram – “Sfânta Treime”. Picturile murale interioare, originare, au fost executate în stil neobizantin de către un grup de pictori de la muntele Athos. În noaptea de 13 spre 14 noiembrie 1875, mănăstirea Pasărea a fost atacată şi prădată de tâlhari, care au deposedat locaşul de obiecte în valoare totală de 18 300 lei. În 1936, la această mănăstire a fost inaugurat de către Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925-1939), un Institut de caritate al călugăriţelor ortodoxe. Mănăstirea Pasărea a fost desfiinţată abuziv de către autorităţile comuniste la 28 octombrie 1959 şi reînfiinţată în anul 1971, prin grija Patriarhului Iustinian Marina. În biserica “Sfânta Treime” , declarată monument istoric în anul 1955, sunt păstrate la loc de cinste părţi din moaştele Sfinţilor Pantelimon, Mina şi Mercurie. În cimitirul mănăstirii există o biserică din cărămidă, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1834 de monahul Calinic de la Cernica pentru a folosi drept capelă de cimitir. Biserica aceasta are 14 m lungime şi 4 m lăţime şi un pridvor pe coloane de cărămidă, închis cu geamlâc, lung de 2,5 m şi lat de 4,5 m. Biserica păstrează picturi murale interioare originare executate în tempera de un colectiv condus de Nicolae Polcovnicu. Ansamblul monahal a fost supus unor ample lucrări de restaurare în perioada 1950-1960, iar biserica “Sfânta Treime” a fost renovată în anul 2002. În anul 1990 a fost construită o bolniţă cu o capacitate de 50 de persoane, destinată îngrijirii persoanelor în etate, iar în prezent se află în construcţie o clădire a Seminarului monahal. În cadrul mănăstirii Pasărea funcţionează ateliere de croitorie pentru veşminte preoţeşti, de cruciuliţe, de icoane, precum şi un muzeu cu colecţii de icoane, de ceramică, broderii, mulaje în gips executate de sculptorul Gheorghe D. Anghel, care şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii la această mănăstire şi care este înmormântat în cimitirul acesteia.
