RACOVA, râu, afluent pe partea dreaptă a râului Bârlad în aval de municipiul Vaslui; lungimea: 53 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 338 km2. Izvorăşte din zona de Vest a Podişului Central Moldovenesc, traversează pe direcţie Nord Vest-Sud Est partea de Nord-Nord Est a Colinelor Tutovei, având un curs tipic subsecvent, iar valea sa este adaptată la contactul de natură stratigrafică şi tectonică determinat de scufundarea depozitelor sarmaţiene sub stiva groasă de depozite pliocene. Versantul sudic al văii este delimitat de dezvoltarea asimetrică a văii. Pe cursul inferior, în satul Puşcaşi, comuna Laza, judeţul Vaslui,se află lacul antropic Puşcaşi. Afluenţi principali: Gârceanca, Hârşova.
RĂSTOACA, denumirea cursului superior al râului Sabar.
RÂMNA, râu, afluent pe partea dreaptă a râului Putna în Câmpia Siretului Inferior, pe teritoriul comunei Milcovul, judeţul Vrancea; lungimea: 56 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 358 km2. Izvorăşte din Subcarpaţii Vrancei, de pe pantele de Sud Est ale Dealului Gârbova, de la 690 m altitudine, iar după ce străbate zona subcarpatică pe direcţie Nord Vest-Sud Est, separând Dealul Deleanu (la Nord) de Dealul Căpăţânii (la Sud), formează un larg con de dejecţie la contactul cu câmpia, după care îşi schimbă brusc direcţia de curgere în comuna Dumbrăveni, judeţul Vrancea, către Nord Est. Afluenţi principali: Valea Neagră, Răşcuţa, Tinoasa.
RÂMNIC, numele cu care mai este cunoscut râul Râmnicu Sărat.
RÂMNICU SĂRAT, râu în partea de Est a României, afluent pe partea dreaptă a râului Siret pe teritoriul comunei Năneşti, judeţul Vrancea; lungimea: 123 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 1 010 km2. Izvorăşte de pe pantele de Est ale Muntelui Furu (M-ţii Vrancei), de la 1 310 m altitudine, de sub vârful Furu Mare (1 415 m altitudine), apoi meandrează larg, formând limita dintre Subcarpaţii Vrancei (în sens restrâns) şi sectorul dealurilor Bisocăi şi Budei (inclus de cei mai mulţi autori tot în Subcarpaţii Vrancei), unde pantele longitudinale sunt accentuate (33‰), cu excepţia zonelor depresionare în care panta scade sub 5‰, având o direcţie generală de curgere Nord Vest-Sud Est. După un curs de circa 10 km de la izvor, râul Râmnicu Sărat pătrunde mai întâi în Depresiunea Neculele şi apoi în Depresiunea Dumitreşti unde primeşte aportul a numeroase izvoare cloruro-sodice (Motnău, Păcuri etc.), prin contribuţia cărora apele râului devin clorurate (de unde derivă şi numele de Râmnicu Sărat), cu o mineralizare de 3–4 g/l care se menţine până la vărsare. După ce scapă din strâmtura „Porţii de la Buda”, aflată între Dealul Căpăţânii (la Nord Est) şi Dealul Budei (la Sud Vest), apele râului încep să se liniştească treptat pătrunzând în Câmpia Râmnicului, în arealul comunei Podgoria, judeţul Buzău. În aval de municipiul Râmnicu Sărat, albia râului îşi schimbă brusc direcţia de curgere spre Nord Est, panta se reduce şi mai mult, albia majoră se lărgeşte şi meandrează puternic. Râul are un debit inconstant, cu o medie multianuală de 2,65 m3/s. La sfârşitul Cuaternarului şi în Holocen, înaintea accentuării lăsării subsidente a Câmpiei Siretului inferior, râul Râmnicu Sărat curgea pe valea actuală a Buzăului inferior sau era afluentul lui. În cursul inferior, apele râului sunt folosite pentru irigaţii. Afluenţi principali: Sărăţel, Râmnicel, Motnău, Coţatcu, Voetin. Întâlnit (în unele lucrări de specialitate) şi cu numele Râmnic.
RÂU CÂINELUI, râu, afluent pe partea stângă a râului Vedea, pe teritoriul comunei Buzescu, judeţul Teleorman; lungimea: 84 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 534 km2. Izvorăşte din partea de Nord a Câmpiei Găvanu-Burdea, din arealul comunei Siliştea-Gumeşti (comună numită Siliştea Nouă între 17 februarie 1968 şi 20 mai 1996).
RÂU DOAMNEI, râu, afluent pe partea stângă a râului Argeş în zona municipiului Piteşti; lungimea: 98 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 1 822 km2. Râu Doamnei îşi formează cursul principal din confluenţa a două pâraie alpine (Valea Rea, 20 km lungime, considerat izvorul principal şi Zârna, 17 km lungime), care au obârşia în două lacuri glaciare, aflate aproximativ la aceeaşi altitudine (2 190 m) pe versantul de Sud al M-ţilor Făgăraş: pârâul Valea Rea izvorăşte din lacul Viştea, de sub vârful Moldoveanu, iar pârâul Zârna din lacul omonim, de sub vârful Dara. Râu Doamnei are în sectorul montan un curs vijelios pe direcţie predominantă Nord-Sud, străbătând versantul de Sud al M-ţilor Făgăraş, unde panta medie este de 40‰, apoi Muscelele şi Dealurile Argeşului, unde panta medie de curgere este de 4–8‰, având un debit mediu multianual, în zona de vărsare, de 22 m3/s. O parte din apele cursului său superior este captată şi condusă printr-un tunel de aducţiune în lacul de acumulare Vidraru, aparţinând hidrocentralei de pe cursul superior al râului Argeş. Afluenţi principali: Cernat, Râu Târgului.
RÂU MARE, râu, afluent pe partea stângă a râului Strei în Depresiunea Haţeg, pe teritoriul comunei Sântămăria-Orlea, judeţul Hunedoara; lungimea: 62 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 894 km2. Râu Mare se formează prin unirea, în micul bazinet de la Gura Apelor, a pârâului Râu Şes, care izvorăşte din masivul Godeanu, de sub vârful Godeanu, cu pârâul Lăpuşnicu Mare, care îşi adună apele din M-ţii Retezat, de sub vârful Peleaga. Cursul superior al Râului Mare, instalat între M-ţii Retezat (la Est) şi M-ţii Ţarcu (la Vest), are o pantă medie de 30‰, ceea ce-i asigură o valoare ridicată din punct de vedere hidroenergetic. Pe cursul superior al Râului Mare, în bazinetul Gura Apelor, s-a construit, în anii 1980–1986, cel mai mare baraj de pe râurile interioare ale ţării (barajul „Gura Apelor”): 174 m înălţime; 570 m lăţimea maximă la bază; 480 m lungimea la coronament. Lacul de acumulare rezultat în urma barajului are o capacitate de 225 milioane m3 de apă, constituind sursa de alimentare şi punere în mişcare a turbinelor hidrocentralei Retezat (335 MW), intrată în funcţiune în 1986. În aval de aceasta, pe Râu Mare au mai fost construite şi date în exploatare încă zece hidrocentrale: Ostrovu Mic, 15,9 MW (dată în folosinţă în 1986), Clopotiva, 14 MW (1987), Ostrov, 15,9 MW (1988), Cârneşti I, 15,9 MW (1988), Cârneşti II, 11,5 MW (1988), Păclişa, 15,9 MW (1988), Toteşti I, 15,9 MW (1988), Toteşti II, 15,9 MW (1989), Haţeg, 15,9 MW (1990) şi Sântămăria-Orlea, 11,5 MW (1991).
RÂU MORILOR, denumirea cursului superior al râului Teliţa.
RÂU NEGRU, râu, afluent pe partea stângă a râului Olt în aval de comuna Chichiş, judeţul Covasna; lungimea: 97 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 2 320 km2. Izvorăşte de pe versantul de Sud al M-ţilor Nemira, de sub vârful Şandru Mare, de la 1 280 m altitudine, curge mai întâi pe direcţie Nord-Sud, având o pantă de scurgere de 35‰, iar în arealul comunei Lemnia, judeţul Covasna, Râu Negru pătrunde în Depresiunea Târgu Secuiesc, pe care o drenează pe direcţie Nord Est-Sud Vest şi unde panta scade rapid până la 0,2‰, râul meandrează intens, producându-se şi numeroase despletiri. În cursul inferior străbate o zonă mlăştinoasă şi arealul cu dune de nisip de la Reci. Afluenţi principali: Estelnic, Caşin, Mărcuşa, Zăbala, Covasna, Tărlung.
RÂU TÂRGULUI, râu, afluent pe partea stângă a râului Râu Doamnei, în amonte de comuna Mărăcineni, judeţul Argeş; lungimea: 67 km; suprafaţa bazinului hidrografic: 1 079 km2. Izvorăşte din M-ţii Iezer, de sub vârful Păpuşa, de la 2 050 m altitudine, străbate zona montană pe direcţie Nord-Sud, pe o pantă medie de 50‰, în zona municipiului Câmpulung pătrunde în regiunea Muscelelor Argeşului, schimbându-şi uşor direcţia de curgere către Sud Vest, iar în aval de comuna Mihăeşti, judeţul Argeş, drenează partea de Vest a Piemontului Cândeşti, separând-o de Dealurile Argeşului. Debitul mediu multianual în zona de vărsare este de 12 m3/s. În cursul superior, în satele Lereşti şi Voineşti, comuna Lereşti, judeţul Argeş, au fost construite şi date în folosinţă (în 1987) câte o hidrocentrală având puterea instalată de 19 MW şi respectiv de 5,2 MW.