Râuri (R)

RACOVA, râu, afl. dr. al Bârladului în aval de municipiul Vaslui; 53 km; supr. bazinului: 338 km2. Izv. din partea de V a Pod. Central Moldovenesc, traversează pe direcţie NV-SE partea de N-NE a Colinelor Tutovei, având un curs tipic subsecvent, iar valea sa este adaptată la contactul de natură stratigrafică şi tectonică determinat de scufundarea depozitelor sarmaţiene sub stiva groasă de depozite pliocene. Versantul sudic al văii este delimitat de  dezvoltarea asimetrică a văii. Pe cursul inf., în com. Puşcaşi, se află lacul antropic Puşcaşi. Afl. pr.: Gârceanca, Hârşova.

RÂMNA, râu, afl. dr. al Putnei în Câmpia Siretului Inferior, pe terit. com. Milcovul (jud. Vrancea); 56 km; supr. bazinului: 358 km2. Izv. din Subcarpaţii Vrancei, de pe pantele de SE ale Dealului Gârbova, de la 690 m alt., iar după ce străbate zona subcarpatică pe direcţie NV-SE, separând Dealul Deleanu (la N) de Dealul Căpăţânii (la S), formează un larg con de dejecţie la contactul cu câmpia, după care îşi schimbă brusc direcţia de curgere (în com. Dumbrăveni) către NE. Afl. pr.: Valea Neagră, Răşcuţa, Tinoasa.

RÂMNICU SĂRAT, râu în partea de E a României, afl. dr. al Siretului pe terit. com. Năneşti, jud. Vrancea; 123 km; supr. bazinului: 1 010 km2. Izv. de pe pantele de E ale Muntelui Furu (M-ţii Vrancei), de la 1 310 m alt., de sub vf. Furu Mare (1 415 m alt.), apoi meandrează larg, formând limita dintre Subcarpaţii Vrancei (în sens restrâns) şi sectorul dealurilor Bisocăi şi Budei (inclus de cei mai mulţi autori tot în Subcarpaţii Vrancei), unde pantele longitudinale sunt accentuate (33‰), cu excepţia zonelor depresionare în care panta scade sub 5‰, având o direcţie generală de curgere NV-SE. După un curs de c. 10 km de la izv., râul pătrunde mai întâi în Depr. Neculele şi apoi în Depr. Dumitreşti unde primeşte aportul a numeroase izv. cloruro-sodice (Motnău, Păcuri etc.), prin contribuţia cărora apele râului devin clorurate (de unde derivă şi numele de Râmnicu Sărat), cu o mineralizare de 3–4 g/l care se menţine până la vărsare. După ce scapă din strâmtura „Porţii de la Buda”, aflată între Dealul Căpăţânii (la NE) şi Dealul Budei (la SV), apele râului încep să se liniştească treptat pătrunzând în Câmpia Râmnicului, în arealul com. Podgoria (jud. Buzău). În aval de municipiul Râmnicu Sărat, albia râului îşi schimbă brusc direcţia de curgere spre NE, panta se reduce şi mai mult, albia majoră se lărgeşte şi meandrează puternic. Râul are un debit inconstant, cu o medie multianuală de 2,65 m3/s. La sfârşitul Cuaternarului şi în Holocen, înaintea accentuării lăsării subsidente a Câmpiei Siretului inferior, Râmnicu Sărat curgea pe valea actuală a Buzăului inferior sau era afluentul lui. În cursul inf., apele râului sunt folosite pentru irigaţii. Afl. pr.: Sărăţel, Râmnicel, Motnău, Coţatcu, Voetin. Întâlnit (în unele lucrări de specialitate) şi cu numele Râmnic.

RÂU CÂINELUI, râu, afl. stg. al Vedei pe terit. com. Buzescu (jud. Teleorman); 84 km; supr. bazinului: 534 km2. Izv. din partea de N a Câmpiei Găvanu-Burdea, din arealul com. Siliştea Nouă.

RÂU DOAMNEI, râu, afl. stg. al Argeşului la Piteşti; 98 km; supr. bazinului: 1 822 km2. R.D. îşi formează cursul pr. din confl. a două pâraie alpine (Valea Rea, 20 km, considerat izv. pr. şi Zârna, 17 km), care au obârşia în două lacuri glaciare, aflate aproximativ la aceeaşi alt. (2 190 m) pe versantul de S al M-ţilor Făgăraş: Valea Rea izv. din lacul Viştea, de sub vf. Moldoveanu, iar Zârna din lacul omonim, de sub vf. Dara. R.D. are în sectorul montan un curs vijelios pe direcţie predominantă N-S, străbătând versantul de S al M-ţilor Făgăraş, unde panta medie este de 40‰, apoi Muscelele şi Dealurile Argeşului, unde panta medie de curgere este de 4–8‰, având un debit mediu multianual, în zona de vărsare, de 22 m3/s. O parte din apele cursului său superior este captată şi condusă printr-un tunel de aducţiune în lacul de acumulare Vidraru aparţinând hidrocentralei de pe cursul superior al râului Argeş. Afl. pr.: Cernat, Râu Târgului.

RÂU MARE, râu, afl. stg. al Streiului în Depr. Haţeg, pe terit. com. Sântămăria-Orlea (jud. Hunedoara); 62 km; supr. bazinului: 894 km2. R.M. se formează prin unirea, în micul bazinet de la Gura Apelor, a Râului Şes, care izv. din masivul Godeanu, de sub vf. Godeanu, cu Lăpuşnicu Mare, care îşi adună apele din M-ţii Retezat, de sub vf. Peleaga. Cursul superior al R.M., instalat între M-ţii Retezat (la E) şi M-ţii Ţarcu (la V), are o pantă medie de 30‰, ceea ce-i asigură o valoare ridicată din punct de vedere hidroenergetic. Pe cursul superior al R.M., în bazinetul Gura Apelor, s-a construit, în anii 1980–1986, cel mai mare baraj de pe râurile interioare ale ţării (barajul „Gura Apelor”): 174 m înălţime; 570 m lăţime max. la bază; 480 m lungimea la coronament. Lacul de acumulare rezultat în urma barajului are o capacitate de 225 mil. m3 de apă, constituind sursa de alimentare şi punere în mişcare a turbinelor hidrocentralei Retezat (335 MW), intrată în funcţiune în 1986. În aval de aceasta, pe R.M. au mai fost construite şi date în exploatare încă zece hidrocentrale: Ostrovu Mic, 15,9 MW (dată în folosinţă în 1986), Clopotiva, 14 MW (1987), Ostrov, 15,9 MW (1988), Cârneşti I, 15,9 MW (1988), Cârneşti II, 11,5 MW (1988), Păclişa, 15,9 MW (1988), Toteşti I, 15,9 MW (1988), Toteşti II, 15,9 MW (1989), Haţeg, 15,9 MW (1990) şi Sântămăria-Orlea, 11,5 MW (1991).

RÂU NEGRU, râu, afl. stg. al Oltului în aval de com. Chichiş (jud. Covasna); 97 km; supr. bazinului: 2 320 km2. Izv. de pe versantul de S al M-ţilor Nemira, de sub vf. Şandru Mare, de la 1 280 m alt., curge mai întâi pe direcţie N-S, având o pantă de scurgere de 35‰, iar în arealul com. Lemnia (jud. Covasna), R.N. pătrunde în Depr. Târgu Secuiesc, pe care o drenează pe direcţie NE-SV şi unde panta scade rapid (0,2‰), râul meandrează intens, producându-se şi numeroase despletiri. În cursul inf. străbate o zonă mlăştinoasă şi arealul cu dune de nisip de la Reci. Afl. pr.: Estelnic, Caşin, Mărcuşa, Zăbala, Covasna, Tărlung.

RÂU TÂRGULUI, râu, afl. stg. al Râului Doamnei, în amonte de Mărăcineni; 67 km; supr. bazinului: 1 079 km2. Izv. din M-ţii Iezer, de sub vf. Păpuşa, de la 2 050 m alt., străbate zona montană pe direcţie N-S, pe o pantă medie de 50‰, la Câmpulung pătrunde în zona Muscelelor Argeşului, schimbându-şi uşor direcţia de curgere către SV, iar în aval de Mihăeşti drenează partea de V a Piem. Cândeşti, separând-o de Dealurile Argeşului. Debitul mediu multianual în zona de vărsare este de 12 m3/s. În cursul superior, în satele Lereşti şi Voineşti au fost construite şi date în folosinţă (în 1987) câte o hidrocentrală având puterea instalată de 19 MW şi respectiv de 5,2 MW.