Lacuri (L)

LACUL FĂRĂ FUND, lac antroposalin, heliotermic, situat în perimetrul oraşului Ocna Sibiului, format în cadrul saline „Francisc Grübe” (părăsită în 1775). Supr.: 1 665 m2; ad. max.: 32 m. Salinitatea apei la supr. 96 g/l, iar la 6 m ad., 318 g/l. Declarat rezervaţie naturală hidrogeologică datorită faptului că manifestă, cel mai pregnant, fenomenul de heliotermie (vara, temp. apei la supr. este de 24,5°C, la 2,5 m ad. atinge 31,4°C, iar la sub 3 m ad. scade la 14–12°C, devenind constantă către fundul lacului).

LACUL ROTUND, lac situat în lunca Dunării, în partea de N a Dobrogei, în jud. Tulcea. Supr.: 2,2 km2; vol.: 2,0 mil. m3.

LACU ROŞU, lac de baraj natural, situat pe cursul superior al râului Bicaz, la 980 m alt., format în 1837 prin surparea unei porţiuni din muntele Piatra Ghilcoşului spre poalele masivului Suhard, barând valea râului Bicaz. Supr.: 12,6 ha. Lungime: 2,5 km; lăţime: 100–200 m; perimetrul: 3 km; vol.: 680 000 m3; ad. max.: 10,5 m. În partea superioară a lacului s-au produs puternice colmatări (ritmul de sedimentare este de c. 5 cm/an), cauzate de afluenţii care se reunesc acolo (Bicaz, Pârâul Oilor, Pârâul Roşu, Licaşu ş.a.), fapt ce ar putea determina dispariţia lacului în jurul anului 2100. Pentru diminuarea colmatării s-au construit două baraje mici, în spatele cărora s-au creat două lacuri de acumulare şi de decantare a aluviunilor: unul pe Pârâul Oilor (în 1960) şi altul pe pârâul Piatra Roşie (în 1962). Lacu Roşu mai este cunoscut în literatura de specialitate şi sub numele de Ghilcoş sau Ucigaşul. Denumirea de Lacu Roşu derivă de la argilele cu oxizi de fier aflate în suspensie în apă, transportate şi depuse în lac de Pârâul Roşu. Totodată, culoarea roşie a lacului mai este accentuată şi de stânca de culoare roşie a masivului Suhard, care se reflectă în apa lacului. Important şi atractiv obiectiv turistic.

LACU SĂRAT, lac clastocarstic (de crov) cu apă sulfatată şi nămol terapeutic, situat în NE Câmpiei Brăilei, la 25 m alt., la 5 km SV de municipiul Brăila. Supr.: 1,72 km2 (la niveluri medii ale apei; în perioadele de secetă, supr. lacului se reduce mult); vol.: 0,2 mil. m3; ad.: 1 m. Lungime: 2 km; lăţime: 300 m. Apa lacului are o mare concentraţie în clorură de sodiu şi sulfat de sodiu şi de magneziu (mineralizare: 84 ‰). Lacul conţine pe fund nămol sapropelic cu calităţi terapeutice.

LALA, complex de lacuri glaciare în M-ţii Rodnei (Carpaţii Orientali), format din Lala Mare (5 637 m2; ad. max.: 1,6 m) şi Lala Mică (1 550 m2; ad. max.: 0,40 m). De aici izv. pârâul Lala.

LIA, lac glaciar în masivul Retezat (Carpaţii Meridionali), în aval de lacul Bucura, pe un afl. al Lăpuşnicului Mare. Supr.: 1,3 ha; ad. max.: 4,3 m.

LUMINA, lac cu apă dulce, situat în partea de E a Deltei Dunării, între braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe, legat prin canale cu lacurile Puiu, Roşu, Vătafu, Iacob, Puiuleţ etc., împreună cu care formează un complex lacustru. Supr.: 13,68 km ; vol.: 20,5 mil. m . Piscicultură