GAURA TĂTARILOR, Peştera ~ → Peştera Gaura Tătarilor, Capitolul Peşteri (P).
GĂLĂŞENI → Peştera de la ~.
GHEŢARUL DE LA BARSA, peşteră situată în M-ţii Bihor, într-o depresiune închisă (Groapa de la Barsa) din complexul carstic Padiş-Cetăţile Ponorului, la 1 100 m altitudine. Lungimea galeriilor: 2 750 m. Constituită dintr-o galerie principală (întreruptă de mai multe săli, cascade şi hornuri) şi câteva galerii colaterale, terminate cu hornuri. Păstrează un strat de gheaţă permanent, gros de 50 cm, pe o suprafaţă de 133 m2. Face parte din Parcul Naţional al M-ţilor Apuseni.
GURA PLAIULUI, peşteră situată la poalele de Sud Vest ale M-ţilor Vâlcan, în arealul satului Topeşti (oraşul Tismana, judeţul Gorj), la 650 m altitudine. Lungimea galeriilor: 150 m. Săpată în calcare jurasic-cretacice, peştera este accesibilă prin intermediul unui mic aven, de 7 m lungime, de la baza căruia porneşte un culoar în pantă care conduce într-o sală foarte mare (70 m lungime şi 4 m înălţime), ornamentată cu numeroase formaţiuni concreţionare. Aproximativ la mijlocul acestei săli se desprinde, spre stânga, un pasaj care face legătura cu o altă sală, asemănătoare celei dintâi. Peştera adăposteşte o bogată faună de nevertebrate cavernicole, dintre care unele sunt endemisme (coleopterul Tismanella chappuisi). Peştera este declarată monument al naturii şi este ocrotită de lege.
GURA PONICOVEI, peşteră în partea de Sud Vest a României, situată pe versantul stâng al fluviului Dunărea, în zona lacului de acumulare Porţile de Fier I şi a defileului de la Cazanele Mari, la 62 m altitudine. Lungimea galeriilor: circa 1 000 m. Explorată prima dată în 1872 şi apoi în anii 1962–1963, 1965–1969. Are o formă ramificată, fiind săpată de pârâul Ponicova (afluent al fluviului Dunărea), în fisurile calcarelor cretacice ale masivului Ciucaru Mare. Prezintă numeroase galerii largi, etajate (unele înalte de 30 m), inundate parţial, la viituri, de apele lacului de acumulare, care fac legătura între sălile foarte mari (cea mai mare are 100 m lungime, 60 m lăţime şi 30 m înălţime). Conţine enorme blocuri de prăbuşire, uriaşe anemolite atârnate de tavan, formaţiuni concreţionare, depozite de guano provenite de la coloniile de lilieci. Temperatura în interior este constantă, de 11°C, iar umezeala 94–100%. Faună bogată (lilieci, păianjeni, insecte, fluturi etc.). Resturi scheletice de Ursus spelaeus şi fragmente de ceramică din prima Epocă a fierului/Hallstatt (1200-400 î.Hr.). Rezervaţie speologică.