Mănăstirea Negru Vodă

Ansamblul monahal Negru Vodă, care adăposteşte o obşte de călugari, se află în perimetrul municipiului Câmpulung, judeţul Argeş, fiind unul dintre cele mai importante şi mai vechi ansambluri monahale din cadrul Episcopiei Argeşului. Conform tradiţiei şi potrivit pisaniei, biserica mănăstirii  Negru Vodă, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost zidită în anul 1215 de Radu Negru – primul domn al Ţării Româneşti (cunoscut în popor ca Radu I sau Negru Vodă), rezidită apoi de domnul Basarab I în prima jumătate a secolului 14 şi terminată în 1351 de fiul acestuia – domnul Nicolae Alexandru. Distrusă de cutremurul din anul 1620, cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter, biserica a fost reconstruită din temelie de domnul Matei Basarab în anii 1635-1636, care a întemeiat, totodată, o mănăstire de călugări prin hrisovul din 10 august 1647, numind ca prim stareţ al acestei obşti monahale pe călugărul Melchisedec. Cutremurul din 14 octombrie 1802, cu magnitudinea de 7,9-8,2 grade pe scara Richter (cel mai puternic din toate timpurile), a zdruncinat din temelie biserica mănăstirii, provocându-i mari stricăciuni, iar cutremurul din 29 septembrie 1821 (6,6 grade pe scara Richter) a dărâmat o mare parte din această biserică, care a rămas în ruină până în anul 1826, când domnul Ţării Românesti – Grigore Dimitrie Ghica a dat poruncă să se înceapă zidirea unei noi biserici. Lucrările de construire ale noii biserici au început prin osârdia mitropolitului Grigore, dar au fost întrerupte în anii 1828-1829 din cauza Rãzboiului ruso-turc. Zidirea bisericii, efectuată cu piatră de Albeşti, a fost terminată abia în 1831, pe cheltuiala vornicului Pană Costescu şi prin strădania stareţului Filaret Beldiman, venit din Moldova. Biserica a fost sfinţită la 30 octombrie 1832 şi tot atunci s-a reînfiinţat mănăstirea Negru Vodă. Biserica are trei turle, una mai mare în mijloc şi două turle mai mici plasate la Vest şi Est de turla principală. Tâmpla din interiorul bisericii este din lemn, cu decoraţii ornamentale în care predomină motivele vegetale, stilizate, iar în mijlocul naosului este montat un policandru mare din lemn sculptat. Picturile murale interioare au fost executate în frescă, în anii 1955-1957, de către un colectiv de pictori călugări condus de arhimandritul Sofian Boghiu, pe peretele vestic aflându-se tabloul votiv care-l înfăţişează pe domnul Matei Basarab cu macheta bisericii în mână, alături de soţia sa, Elena. Ansamblul monahal Negru Vodă mai cuprinde Paraclisul Curţii Voievodale, ctitorie din 1567 a domnului Petru cel Tânăr şi a mamei sale, Doamna Chiajna, Bolniţa (secolul 18), Turnul-clopotniţă (35 m înălţime), construit în anul 1637, prevăzut cu metereze, cu rol de observaţie şi de apărare şi ca poartă de intrare în incinta mănăstirii, Casa Domnească, ziditã în 1650 pe locul celei vechi, care data din secolul 14, Casele egumeneşti (secolul 18) şi chiliile (începutul secolului 19). Fortificaţiile mănăstirii dateazã de la mijlocul secolului 14 având forma unui val, înalt de 9 m, construit din  pietriş şi bolovani, înconjurat de un şanţ de 2,50 m adâncime, plin cu apã. În anul 1642, la această mănăstire a fost instalată o tiparniţă, dăruită de mitropolitul Petru Movilã, de sub teascurile căreia a ieşit prima carte în limba română cu conţinut moral-filozofic: “Învăţături peste toate zilele, pe scurt”. În 1669, în incinta mănăstirii Negru Vodă a fost inaugurată o Şcoală domnească, cu limba de predare română, înfiinţată de boierul Radu Năsturel, deschisă atât copiilor boierilor, cât şi copiilor provenind din familii mai sărace. Tot la această mănăstire a mai funcţionat şi o Şcoală de copişti. La 8 mai 1934, un incendiu de proporţii a mistuit casa stăreţiei, cu muzeul, turla cea mare a bisericii (afectând picturile murale interioare) şi acoperişul clopotniţei, toate acestea fiind refăcute ulterior. În biserica mănăstirii Negru Vodă se află mormântul domnului Nicolae Alexandru (decedat la 16 noiembrie 1364), ceea ce atestă calitatea de reşedinţă domneascã a oraşului Câmpulung. Mănăstirea Negru Vodă a fost desfiinţată de autoritãţile comuniste la 28 octombrie 1959, devenind biserică de parohie. Ea a fost reînfiinţată în anul 1990.

Biserica Mănăstirii Negru Vodă (jud. Argeş) (imagine din anul 1995)
Biserica “Adormirea Maicii Domnului“ a Mănăstirii Negru Vodă (judeţul Argeş) (imagine din anul 1995) (Credit: Viorel Simionescu)