VATRA DORNEI, renumită staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă → municipiul Vatra Dornei.
VAȚA DE JOS, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă → comuna Vaţa de Jos, judeţul Hunedoara.
VÂLCELE, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă → comuna Vâlcele, judeţul Covasna.
VÂRGHIȘ, staţiune balneoclimaterică de interes local, cu izvoare de ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, cu mineralizare ridiată (290 mg ‰) → comuna Vârghiş, judeţul Covasna.
VENUS, staţiune balneoclimaterică estivală, de interes general, situată în extremitatea de Sud Est a României, în judeţul Constanţa, pe ţărmul Mării Negre, la 3-20 m altitudine, la 3 km Nord de municipiul Mangalia, de care aparţine administrativ, şi la 41 km Sud de municipiul Constanţa. Climat de litoral maritim, cu veri călduroase (în iulie temperatura medie este peste 22°C) şi mai mult senine (în medie 25–28 zile însorite pe lună, cu durata de strălucire a Soarelui de 10–12 ore pe zi) şi cu ierni blânde (în ianuarie temperatura medie este de 0°C). Temperatura medie anuală este de 11,2°C, iar precipitaţiile atmosferice însumează circa 400 mm anual. Factorii naturali de cură sunt climatul maritim, excitant-solicitant, bogat în aerosoli salini şi apa Mării Negre clorurată, sulfatată, sodică, magneziană, hipotonă (mineralizare 15,5 ‰), staţiunea fiind recomandată atât pentru persoanele sănătoase care pot beneficia de cură heliomarină în timpul vacanţelor de vară, cât şi pentru tratamentul unor afecţiuni reumatismale degenerative, posttraumatice, al unor stări de anemie secundară, de debilitate, decalcefieri, rahitism, al unor boli dermatologice, endocrine, ginecologice etc. Staţiunea beneficiază de o plajă naturală mare (extinsă pe circa 1,2 km lungime, între staţiunile Venus şi Saturn, şi 200 m lăţime), cu nisip fin, pentru helioterapie şi talazoterapie, unde apar şi izvoare minerale sulfuroase hipotermale, captate sub formă de duşuri. Venus a intrat în nomenclatorul staţiunilor balneare în anul 1972 ca o staţiune intimă şi elegantă, care excelează prin frumuseţea şi varietatea stilurilor arhitectonice ale hotelurilor şi vilelor, cât şi prin confortul sporit al acestora. O caracteristică deosebită a staţiunii o constituie faptul că majoritatea hotelurilor cu cinci etaje poartă nume feminine (Anca, Brânduşa, Corina, Dana, Felicia, Irina, Raluca, Rodica, Silvia etc.) dominate de patru hoteluri turn (Vulturul, Pajura, Cocorul, Egreta). Staţiunea mai dispune de un camping, de numeroase restaurante, cofetării, braserii, baruri de zi şi de noapte, cinematograf în aer liber, grădini de vară, terenuri de sport şi de minigolf, discoteci, parc distractiv etc. În marginea de Sud a staţiunii există un pavilion amenajat pentru ungeri cu nămol sapropelic şi băi sulfuroase şi, tot în această parte, în apropierea staţiunii există o herghelie de cai. Variate posibilităţi de distracţii, agrement şi de petrecere a timpului liber: practicarea sporturilor nautice (yahting, wind-surfing, iole ş.a.), efectuarea unor excursii interne (turul staţiunilor litoralului românesc, plimbări cu vaporul pe Marea Neagră sau pe canalul Dunăre-Marea Neagră, deplasări în Delta Dunării, la Cetatea Histria, la Podgoria Murfatlar etc.) sau externe (turul staţiunilor litoralului bulgăresc al Mării Negre – Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna), practicarea hipismului etc.
VIZANTEA-MĂNĂSTIREASCĂ, staţiune balneoclimaterică de interes local, cu funcţionare permanentă → comuna Vizantea-Livezi, judeţul Vrancea.
VOINEASA, staţiune climaterică şi de odihnă de interes general, cu funcţionare permanentă → comuna Voineasa, judeţul Vâlcea.