NALBANT, depresiune intracolinară în partea de Nord a Dobrogei, între Dealurile Tulcei (la Nord şi Est), Podişul Babadag (la Sud) şi Podişul Niculiţel (la Vest-Nord Vest), drenată de râurile Taiţa şi Teliţa. Suprafaţa: circa 300 km2. Relieful este reprezentat printr-o asociere extinsă de glacisuri, din care se detaşează, spre Sud Est, Dealul Mării sau Denistepe (270 m altitudine). Climă temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 10–11°C, cu veri călduroase şi secetoase (temperatura medie a lunii iulie este de 22–23°C) şi ierni nu prea friguroase (în ianuarie temperaturi medii de –1,5°C).
NĂRUJA, depresiune de contact între M-ţii Vrancei şi Subcarpaţii Vrancei, extinsă de o parte şi de alta a cursului inferior al râului Zăbala, la Sud de confluenţa cu râul Putna. Reprezintă compartimentul central al Depresiunii Vrancea, dominat la Est de dealurile subcarpatice Răiuţi (960 m altitudine) şi Reghiu (867 m). Relief piemontan (la contactul cu muntele), de terase şi lunci.
NEAMŢ, depresiune de contact în partea de Nord a Subcarpaţilor Neamţului, la 380–460 m altitudine, dominată de înălţimile M-ţilor Stânişoara (la Vest) şi cele ale dealurilor subcarpatice Pleşu, 915 m (la Nord-Nord Est), Boiştea, 401 m (la Est), Ţibucani, 463 m (la Sud Est), Corni, 536 m (la Sud) ş.a., drenată de râul omonim. Suprafaţa: circa 190 km2; lungimea: circa 28 km; lăţimea: 3–14 km. Relieful depresionar este reprezentat printr-un glacis piemontan (fragmentat în mai multe coline), situat la contactul cu zona montană, continuat spre Est cu un şes aluvial etajat, cu lunci şi terase bine dezvoltate, dispuse în lungul râurilor Neamţ şi Topoliţa. Depresiunea Neamţ, una dintre cele mai reprezentative depresiuni subcarpatice, se suprapune unui sinclinoriu precarpatic în care apar marne cenuşii şi roşietice, cu intercalaţii de gips, gresii şi nisipuri helveţiene. În partea de Sud Vest a Depresiunii Neamţ, în depozitele acvitaniene, se află cantonat un masiv de sare care generează apele clorurate care se ivesc sub formă de izvoare minerale la Bălţăteşti. Temperatura medie anuală în perimetrul depresionar este de 6–8°C, iar precipitaţiile însumează 600–700 mm anual. Vegetaţia naturală este formată din pajişti secundare şi pâlcuri de stejari. Spre Sud, prin şaua Crăcăoani (538 m altitudine), Depresiunea Neamţ comunică cu Depresiunea Cracău-Bistriţa. În arealul Depresiunii Neamţ se află numeroase obiective de interes turistic, printre care se remarcă mănăstirile Neamţ, Agapia, Varatec, cetatea Neamţ, casa memorială „Ion Creangă“ din Humuleşti, staţiunea balneoclimaterică Bălţăteşti ş.a. Depresiunea Neamţ este cunoscută în literatura de specialitate şi sub denumirile de Depresiunea Ozana-Topoliţa şi Depresiunea Nemţişor.
NEMŢIŞOR, Depresiunea ~ → Neamţ, Depresiunea ~ .
NEREJU, depresiune tectono-erozivă, situată în zona de contact a masivului Furu (M-ţii Lăcăuţ) şi culmea Zboina Frumoasă (M-ţii Vrancea), în Sud şi Vest, cu Dealurile Răchitaşu (867 m) şi Gârbova (979 m) din Subcarpaţii Vrancei (în Est şi Sud Est), pe cursul mijlociu al râului Zăbala. Reprezintă compartimentul sudic al Depresiunii Vrancea.