Depresiuni (N)

NALBANT, depresiune intracolinară în partea de N a Dobrogei, între Dealurile Tulcei (la N şi E), Pod. Babadag (la S) şi Pod. Niculiţel (la V-NV), drenată de râurile Taiţa şi Teliţa. Supr.: c. 300 km2. Relieful este reprezentat printr-o asociere extinsă de glacisuri, din care se detaşează, spre SE, Dealul Mării sau Denistepe (270 m alt.). Climă temperat-continentală, cu temp. medii anuale de 10–11°C, cu veri călduroase şi secetoase (temp. medie a lunii iul. este de 22–23°C) şi ierni nu prea friguroase (în ian. temp. medii de –1,5°C).

NĂRUJA, depresiune de contact între M-ţii Vrancei şi Subcarpaţii Vrancei, extinsă de o parte şi de alta a cursului inf. al râului Zăbala, la S de confl. cu Putna. Reprezintă compartimentul central al Depr. Vrancea, dominat la E de dealurile subcarpatice Răiuţi (960 m alt.) şi Reghiu (867 m). Relief piemontan (la contactul cu muntele), de terase şi lunci.

NEAMŢ, depresiune de contact în partea de N a Subcarpaţilor Neamţului, la 380–460 m alt., dominată de înălţimile M-ţilor Stânişoara (la V) şi cele ale dealurilor subcarpatice Pleşu, 915 m (la N-NE), Boiştea, 401 m (la E), Ţibucani, 463 m (la SE), Corni, 536 m (la S) ş.a., drenată de râul omonim. Supr.: c. 190 km2; lungimea: c. 28 km; lăţimea: 3–14 km. Relieful depresionar este reprezentat printr-un glacis piemontan (fragmentat în mai multe coline), situat la contactul cu zona montană, continuat spre E cu un şes aluvial etajat, cu lunci şi terase bine dezvoltate, dispuse în lungul râurilor Neamţ şi Topoliţa. Depr. N., una dintre cele mai reprezentative depresiuni subcarpatice, se suprapune unui sinclinoriu precarpatic în care apar marne cenuşii şi roşietice, cu intercalaţii de gips, gresii şi nisipuri helveţiene. În partea de SV a Depr. N., în depozitele acvitaniene, se află cantonat un masiv de sare care generează apele clorurate ce se ivesc sub formă de izvoare minerale la Bălţăteşti. Temp. medie anuală în perimetrul depresionar este de 6–8°C, iar precipitaţiile însumează 600–700 mm anual. Vegetaţia naturală este formată din pajişti secundare şi pâlcuri de stejari. Spre S, prin şaua Crăcăoani (538 m alt.), Depr. N. comunică cu Depr. Cracău-Bistriţa. În arealul Depr. N. se află numeroase  obiective de interes turistic, printre care se remarcă mănăstirile Neamţ, Agapia, Varatec, cetatea Neamţ, casa memorial „Ion Creangă“ din Humuleşti, staţiunea balneoclimaterică Bălţăteşti ş.a. Depr. N. este cunoscută în literatura de specialitate şi sub denumirile de Depr. Ozana-Topoliţa şi Depr. Nemţişor.

NEREJU, depresiune tectono-erozivă, situată în zona de contact a masivului Furu (M-ţii Lăcăuţ) şi culmea Zboina Frumoasă (M-ţii Vrancea), în S şi V, cu Dealurile Răchitaşu (867 m) şi Gârbova (979 m) din Subcarpaţii Vrancei (în E şi SE), pe cursul mijlociu al râului Zăbala. Reprezintă compartimentul sudic al Depr. Vrancea.