Mănăstirea Negraia-Pătrângeni

Aceastã mănăstire de cãlugãri  se aflã situatã pe teritoriul satului Pãtrângeni, aflat în perimetrul administrativ al oraşului Zlatna, judeţul Alba, într-o zonã colinarã, pe cumpãna de ape dintre râul Bulz şi râul Pãtrângeni, la marginea pãdurii Negraia. Începutul vieţii monahale de aici dateazã din prima jumãtate a secolului 18 când  primii pustnici s-au aşezat mai întâi într-o grotã de sub o stâncã de calcar, numitã Bulz, în care şi-au fãcut loc de rugãciune. Dupã câtva timp aceştia au coborât de sub stânca de calcar la o distanţã de circa 150 m unde au construit o bisericã din lemn (de 11m lungime şi 6 m lãţime) şi câteva chilii în jurul anului 1725, astfel cã în 1760 acest aşezãmânt era cunoscut cu numele de mânãstirea Bulz. În 1805, mănăstirea a fost desfiinţatã de cãtre autoritãţile habsburgice sub pretextul cã monahii fãceau contrabandã cu piei de animale aduse din Ţara Româneascã. În realitate, cãlugãrii de la aceastã mănăstire aduceau piei de animale pentru a confecţiona coperţile cãrţilor de cult, dar ei mai cumpãrau din Ţara Româneascã şi alte obiecte pentru mânãstirea lor, ca de pildã candele, cãdelniţe, tãmâie, mir, cãrţi bisericeşti ş.a. În anul 1909, preotul Teodor Duşa, cu ajutorul enoriaşilor, a construit la Negraia-Patrângeni o bisericã de mir cu hramul “Buna Vestire” (22 m lungime şi 8 m lãţime). Mănăstirea Negraia-Pãmânteni a fost reînfiinţatã abia în 1993, de data aceasta prin truda mãicuţelor Arsenia Panã şi Antuza Ştirban, venite de la mânãstirea Agapia, care au început turnarea fundaţiilor pentru chiliile din jurul bisericii “Buna Vestire”. Din lipsã de fonduri, lucrãrile de construire a chiliilor au fost sistate, când acestea se aflau în stadiul de fundaţie, iar mãicuţele s-au reîntors la mănăstirea Agapia. La 1 mai 1997 a fost numit stareţ la aceastã mănăstire arhimandritul Serafim Mãciucã, în vârstã de 76 de ani, care fusese stareţ la mănăstirea Nicula. Acesta a reînceput lucrãrile de construire a corpului de chilii şi apoi de construire a unui Paraclis (25 martie 2000) cu hramul “Sfântul Ilie Tesviteanul”. Paraclisul a fost terminat în prima jumãtate a anului 2002, iar picturile murale interioare au fost executate în perioada 1 iulie-21 decembrie 2002. În anul 2003 s-a mai construit pridvorul Paraclisului şi s-au executat unele lucrãri de amenajare la biserca “Buna Vestire” (s-a schimbat tabla de pe acoperişul bisericii şi de pe turlã ş.a.), iar în anul 2004 s-au finalizat lucrãrile de construire a unei clãdiri care adãposteşte bucãtãria, trapeza (sala de mese) şi muzeul mânãstirii. În 2004 a mai fost construit un altar de varã, iar în perioada 2005-2006 s-a tencuit biserica “Buna Vestire”, s-a executat pictura muralã interioarã la aceasta de cãtre Gicu Hodea, ajutat de ucenicii sãi, şi s-a placat pardoseala din interiorul  bisericii cu marmurã şi travesrtin. În primul trimestru al anului 2007 au fost terminate reparaţiile mobilierului din bisericã şi s-au repictat icoanele de pe catapeteasmã, astfel cã la 25 martie 2007 s-a resfinţit biserica “Buna Vestire” şi s-a inaugurat muzeul mănăstirii în care sunt expuse icoane vechi, sfeşnice, obiecte de cult, cãrţi vechi bisericeşti ş.a.