VALEA DE PEŞTI, lac de acumulare dat în folosinţă în anul 1970 pe râul cu acelaşi nume (afluent al râului Jiu de Vest), în M-ţii Vâlcan, în apropierea oraşului Uricani (respectiv, în arealul localităţii componente Câmpu lui Neag). Suprafaţa: 32 ha; volumul: 7 milioane m3. Apele lacului sunt folosite pentru alimentarea centrelor miniere din zonă.
VALEA LUI IOVAN, Lacul de acumulare ~ → Cerna, Lacul ~.
VĂDENI, lac de acumulare situat pe cursul mijlociu al râului Jiu, la Nord-Nord Est de municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj, creat în anii 1985-1989, în zona fostei localităţi componente Vădeni – localitate care a fost înglobată în municipiul Târgu Jiu la 17 februarie 1968. Barajul de la Vădeni, în spatele căruia s-a format lacul de acumulare cu acelaşi nume, are 25 m înălţime şi 78 m lungime, iar lacul de acumulare o suprafaţă de 77 ha şi un volum de apă de 4,53 milioane m3. Lacul a fost creat cu scop hidroenergetic şi de regularizare a debitelor râului Jiu, apele acestuia punând în mişcare turbinele unei hidrocentrale cu o putere instalată de 11 MW, inaugurată în anul 1993. Lacul Vădeni prezintă un grad ridicat de colmatare (iclusiv cu deşeuri menajere) în zona barajului, fapt care necesită intervenţia periodică pentru decolmatarea acestuia. În aval de lacul Vădeni, râul Jiu curge pe un şenal de circa 2 km lungime, la capătul căruia a fost construit al doilea baraj, în urma căruia s-a format lacul de acumulare Târgu Jiu, cu o suprafaţă de 50 ha şi un volum de apă de 1,30 milioane m3, ale cărui ape pun în mişcare turbinele unei hidrocentrale cu o putere instalată de 11 MW. Lacul de acumulare Târgu Jiu are o formă alungită, pe direcţie Nord-Sud şi se află în zona centrală a municipiului Târgu Jiu, în apropierea Parcului Central care este legat printr-un pod cu insula din mijlocul lacului. La construirea acestui pod, declarat monument istoric, au fost folosite trei module (din cele cinci) ale vechiului pod metalic, construit în anii 1884-1885, inaugurat la 3 iulie 1897 şi numit “Podul Ferdinand” – pod renumit, cu valoare istorică, pentru luptele de apărare ale acestuia, care s-au dat la 14 octombrie 1916, în timpul Primului Război Mondial, în care s-a remarcat, prin vitejia ei, eroina Ecaterina Teodoroiu. Vechiul pod, istoric, construit din cinci module de oţel în anii 1894-1895, a fost demontat de pe amplasamentul originar, în anii 1994-1995, în locul lui fiind construit un pod din beton armat, cu patru benzi, trei module din vechiul pod fiind folosite la construirea podului de legatură dintre Parcul central si insula din mijlocul lacului de acumulare, iar două module au fost abandonate pe malul lacului de acumulare, fiind afectate de rugină. Insula din lacul de acumulare Târgu Jiu este folosită ca zonă de agrement pentru locuitorii municipiului Târgu Jiu. Ca şi lacul Vădeni, şi lacul Târgu Jiu se confruntă, într-o măsură mai mică decât cel de la Vădeni, cu fenomenul de colmatare a barajului, necesitând intervenţia periodică de decolmatare a acestuia.
VĂLIUG, lac de acumulare (59 ha; volum: 10 milioane m3), cu o lungime de 3 km, dat în folosinţă în anul 1959, creat pe cursul superior al râului Bârzava, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei din comuna Văliug, judeţul Caraş-Severin (8,18 MW putere instalată). Zonă de agrement.
VÂLCELE, lac de acumulare creat pe cursul mijlociu al râului Argeş (dat în folosinţă în anul 1975), în arealul comunei Merişani, judeţul Argeş, ale cărui ape sunt folosite pentru hidrocentrala omonimă (11,5 MW). Volumul: 41,6 milioane m3.
VÂRŞOLŢ, lac de acumulare situat în partea central-vestică a judeţului Sălaj, la 15 km Vest-Nord Vest de municipiul Zalău (reşedinţa judeţului Sălaj), realizat prin bararea cursului superior al râului Crasna (înălţimea barajului: 17 m) în urma căruia s-a format lacul Vârşolţ, desfăşurat pe o lungime de 2 160 m, între comunele Crasna, în amonte, şi Vârşolţ, în aval. Suprafaţa lacului de acumulare: 652 ha (cel mai mare lac din judeţul Sălaj); volumul: 50,20 milioane m3. Lacul a fost construit cu scopul atenuării viiturilor şi a apărării împotriva inundaţiilor, ca sursă de apă potabilă pentru municipiul Zalău, pentru oraşul Şimleu Silvaniei şi pentru alte localităţi, precum şi pentru pescuit.
VIDA, lac de acumulare cu apă de culoarea smarald, situat în perimetrul satului Luncasprie din comuna Dobreşti, judeţul Bihor, aflat în zona Deaurilor Pădurea Craiului, creat în anul 1967 în spatele unui baraj înalt de 10 m, construit pe valea râului Holod. Lungimea lacului: 2 km; suprafaţa: 6 ha; volumul: 400 000 m3; lungimea barajului la coronament: 70 m. La marginea de Sud Vest a lacului a fost construită o instalaţie sub forma unei pâlnii uriaşe (un sifon de golire), înconjurată de bârne masive din lemn, prin care se asigură evacuarea dirijată a surplusului de apă provenit în timpul precipitaţiilor abundente. Apa lacului este folosită pentru exploatările de bauxită care se fac în zona cursurilor superioare ale râurilor Vida şi Topliţa.
VIDRA, lac de acumulare costruit în anii 1970–1973, pe cursul superior al râului Lotru, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei Ciunget (519,3 MW) – cea mai mare hidrocentrală din România construită pe râurile interioare. Lungimea: 8 km; lăţimea maximă 1,4 km; suprafaţa: 1 240 ha; volum: 340 milioane m3.
VIDRARU, lac antropic realizat prin bararea cursului superior al râului Argeş, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW), conectată la sistemul energetic naţional la 9 decembrie 1966. Lacul Vidraru, apărut în peisajul geografic al Carpaţilor Meridionali la 15 martie 1966, se află la 850 m altitudine, între pereţii masivelor muntoase Vidraru, Călugăru, Clăbucet din M-ţii Frunţi (la Vest) şi Pleaşa, Paltinu, Lăcşoru din M-ţii Ghiţu (la Est), având o lungime de 14 km, o suprafaţă de 893 ha, un volum de 465 milioane m3 şi o adâncime de 155 m la baraj. Barajul este executat în dublă curbură şi are 166,60 m înălţime şi 305 m lungime la coronament. Galeria de aducţiune (pe sub munţi) din lacul de acumulare până la hidrocentrală are 2 130 m lungime şi 5,15 m diametru, fiind racordată la puţul adânc de 185 m şi la castelul de echilibru înalt de 140 m. Lacul de acumulare Vidraru este alimentat de pâraiele Buda şi Capra (considerate ca izvoare ale râului Argeş), dar pentru asigurarea şi menţinerea volumului de apă de 465 milioane m3 s-au făcut mai multe captări din cursurile superioare ale râurilor Vâlsan, Cernat (afluent al Râului Doamnei), Râu Doamnei, Topolog ş.a. Lacul Vidraru este populat cu păstrăv, lipan, clean, scobar ş.a., iar luciul apei lui este folosit pentru sporturi nautice şi pentru plimbări de agrement cu ambarcaţiuni uşoare. Important obiectiv turistic (pe malul lacului se află hotelurile Cumpăna şi Valea cu Peşti) aflat pe şoseaua Transfăgărăşană, la 180 km Nord Vest de Bucureşti şi 66 km Nord-Nord Vest de municipiul Piteşti.
VINTILEASCA, lac situat în Subcarpaţii Vrancei, pe platoul numit „Între Râmnice” (Podul Mândru sau Plaiul Cojan), cantonat în depresiunea carstică Vintileasca. Suprafaţa: 4,70 ha; volumul: 0,1 milioane m3; adâncimea maximă: 5 m.
VIORICA, lac glaciar în masivul Retezat, la 2 070 m altitudine. Suprafaţa: 0,94 ha; adâncimea maximă: 5,70 m.
VIŞTEA, lac de acumulare situat în perimetrul comunei Viştea, judeţul Braşov, creat pe cursul mijlociu al râului Olt, finalizat în anul 1989, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei Viştea, cu o putere instalată de 14,2 MW, intrată în funcţiune în anul 1989; volumul lacului de acumulare este de 4,3 milioane m3.
VOILA, lac de acumulare situat raza comunei Voila, judeţul Braşov, creat pe cursul mijlociu al râului Olt, finalizat în anul 1988, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei cu acelaşi nume, cu o putere instalată de 14,2 MW, dată în folosinţă în februarie 1989; volumul lacului de acumulare este de 12,3 milioane m3.
VULTURILOR, Lacul ~, lac de origine nivală, situat în masivul Siriu, la 1 420 m altitudine. Suprafaţa: 1,0 ha; adâncimea maximă: 3 m. Cunoscut şi sub numele de Siriu. Obiectiv turistic.