Lacuri (V)

VALEA DE PEŞTI, lac de acumulare creat în 1970 pe râul cu acelaşi nume (afl. al Jiului de Vest), în M-ţii Vâlcan, în apropierea oraşului Uricani (respectiv, în arealul localit. componente Câmpu lui Neag). Supr.: 32 ha; vol.: 7 mil. m3. Apele lacului sunt folosite pentru alimentarea centrelor miniere din zonă.

VĂLIUG, lac de acumulare (59 ha; vol.: 10 mil. m3), cu o lungime de 3 km, construit (1959) pe cursul superior al  râului Bârzava, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei Văliug (8,18 MW putere instalată). Zonă de agrement.

VÂLCELE, lac de acumulare creat pe cursul mijlociu al Argeşului (dat în folosinţă în 1975), în arealul com. Merişani, jud. Argeş, ale cărui ape sunt folosite pentru hidrocentrala omonimă (11,5 MW). Vol.: 41,6 mil. m3.

VIDRA, lac de acumulare creat pe cursul superior al râului Lotru (în anii 1970–1973) pentru punerea în mişcare a turbinelor hidrocentralei Ciunget (519,3 MW). Supr.: 940 ha; vol.: 340 mil. m3.

VIDRARU, lac antropic realizat prin bararea cursului superior al râului Argeş, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW), conectată la sistemul energetic naţional la 9 dec. 1966. Lacul Vidraru, apărut în peisajul geografic al Carpaţilor Meridionali la 15 mart. 1966, se află la 850 m alt., între pereţii masivelor muntoase Vidraru, Călugăru, Clăbucet din M-ţii Frunţi (la V) şi Pleaşa, Paltinu, Lăcşoru din M-ţii Ghiţu (la E), având o lungime de 14 km, o supr. de 893 ha, un vol. de 465 mil. m3 şi o adâncime de 155 m la baraj. Barajul este executat în dublă curbură şi are 166,60 m înălţime şi 305 m lungime la coronament. Galeria de aducţiune (pe sub munţi) din lacul de acumulare până la hidrocentrală are 2 130 m lungime şi 5,15 m diametru, fiind racordată la puţul adânc de 185 m şi la castelul de echilibru înalt de 140 m. Lacul de acumulare Vidraru este alimentat de pâraiele Buda şi Capra (considerate ca izvoare ale râului Argeş), dar pentru asigurarea şi menţinerea volumului de apă de 465 mil. m3  s-au făcut mai multe captări din cursurile superioare ale râurilor Vâlsan, Cernat (afl. al Râului Doamnei), Râu Doamnei, Topolog ş.a. Lacul Vidraru este populat cu păstrăv, lipan, clean, scobar ş.a., iar luciul apei lui este folosit pentru sporturi nautice şi pentru plimbări de agrement cu ambarcaţiuni uşoare. Important obiectiv turistic (pe malul lacului se află hotelurile Cumpăna şi Valea cu Peşti) aflat pe şoseaua Transfăgărăşană, la 180 km NV de Bucureşti şi 66 km N-NV de municipiul Piteşti.

VINTILEASCA, lac situat în Subcarpaţii Vrancei, pe platoul numit „Între Râmnice” (Podul Mândru sau Plaiul Cojan), cantonat în depresiunea carstică Vintileasca. Supr.: 4,7 ha; vol.: 0,1 mil. m3; ad. max.: 5 m.

VIORICA, lac glaciar în masivul Retezat, la 2 070 m alt. Supr.: 0,94 ha; ad. max.: 5,7 m.

VIŞTEA, lac de acumulare creat pe cursul mijlociu al râului Olt (inundat în 1989; vol.: 4,3 mil. m3), în arealul com. cu acelaşi nume. Apele lui pun în mişcare turbinele hidrocentralei Viştea.

VOILA, lac de acumulare creat pe cursul mijlociu al râului Olt (inundat în 1988; vol.: 12,3 mil. m3), ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei cu acelaşi nume.

VULTURILOR, Lacul ~, lac de origine nivală, situat în masivul Siriu, la 1 420 m alt. Supr.: 1,0 ha; ad. max.: 3 m. Cunoscut şi sub numele de Siriu. Obiectiv turistic.