Lacuri (V)

VALEA DE PEŞTI, lac de acumulare dat în folosinţă în anul 1970 pe râul cu acelaşi nume (afluent al Jiului de Vest), în M-ţii Vâlcan, în apropierea oraşului Uricani (respectiv, în arealul localităţii componente Câmpu lui Neag). Supr.: 32 ha; volum: 7 milioane m3. Apele lacului sunt folosite pentru alimentarea centrelor miniere din zonă.

VĂLIUG, lac de acumulare (59 ha; volum: 10 milioane m3), cu o lungime de 3 km, dat în folosinţă în anul 1959, creat pe cursul superior al  râului Bârzava, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei Văliug (8,18 MW putere instalată). Zonă de agrement.

VÂLCELE, lac de acumulare creat pe cursul mijlociu al Argeşului (dat în folosinţă în anul 1975), în arealul comunei Merişani, judeţul Argeş, ale cărui ape sunt folosite pentru hidrocentrala omonimă (11,5 MW). Volum: 41,6 milioane m3.

VIDRA, lac de acumulare costruit pe cursul superior al râului Lotru (în anii 1970–1973) ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei Ciunget (519,3 MW) – cea mai mare hidrocentrală din România de pe râurile interioare. Lungimea: 8 km; lăţimea maximă 1,4 km; suprafaţa: 1 240 ha; volum: 340 milioane m3.

Lacul Vidra (jud. Vâlcea)
Lacul Vidra (judeţul Vâlcea) (Credit: Shutterstock)

VIDRARU, lac antropic realizat prin bararea cursului superior al râului Argeş, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW), conectată la sistemul energetic naţional la 9 decembrie 1966. Lacul Vidraru, apărut în peisajul geografic al Carpaţilor Meridionali la 15 martie 1966, se află la 850 m altitudine, între pereţii masivelor muntoase Vidraru, Călugăru, Clăbucet din M-ţii Frunţi (la Vest) şi Pleaşa, Paltinu, Lăcşoru din M-ţii Ghiţu (la Est), având o lungime de 14 km, o suprafaţă de 893 ha, un volum de 465 milioane m3 şi o adâncime de 155 m la baraj. Barajul este executat în dublă curbură şi are 166,60 m înălţime şi 305 m lungime la coronament. Galeria de aducţiune (pe sub munţi) din lacul de acumulare până la hidrocentrală are 2 130 m lungime şi 5,15 m diametru, fiind racordată la puţul adânc de 185 m şi la castelul de echilibru înalt de 140 m. Lacul de acumulare Vidraru este alimentat de pâraiele Buda şi Capra (considerate ca izvoare ale râului Argeş), dar pentru asigurarea şi menţinerea volumului de apă de 465 milioane m3  s-au făcut mai multe captări din cursurile superioare ale râurilor Vâlsan, Cernat (afluent al Râului Doamnei), Râu Doamnei, Topolog ş.a. Lacul Vidraru este populat cu păstrăv, lipan, clean, scobar ş.a., iar luciul apei lui este folosit pentru sporturi nautice şi pentru plimbări de agrement cu ambarcaţiuni uşoare. Important obiectiv turistic (pe malul lacului se află hotelurile Cumpăna şi Valea cu Peşti) aflat pe şoseaua Transfăgărăşană, la 180 km Nord Vest de Bucureşti şi 66 km Nord-Nord Vest de municipiul Piteşti.

Barajul Vidraru (Vedere aeriană)
Barajul Vidraru (Vedere aeriană) (Photo by Jaromír Kavan on Unsplash)

VINTILEASCA, lac situat în Subcarpaţii Vrancei, pe platoul numit „Între Râmnice” (Podul Mândru sau Plaiul Cojan), cantonat în depresiunea carstică Vintileasca. Supr.: 4,7 ha; volum: 0,1 milioane m3; ad. max.: 5 m.

VIORICA, lac glaciar în masivul Retezat, la 2 070 m alt. Supr.: 0,94 ha; ad. max.: 5,7 m.

VIŞTEA, lac de acumulare creat pe cursul mijlociu al râului Olt (inundat în 1989; volum: 4,3 milioane m3), în arealul comunei cu acelaşi nume. Apele lui pun în mişcare turbinele hidrocentralei Viştea.

VOILA, lac de acumulare creat pe cursul mijlociu al râului Olt (inundat în 1988; volum: 12,3 milioane m3), ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei cu acelaşi nume.

VULTURILOR, Lacul ~, lac de origine nivală, situat în masivul Siriu, la 1 420 m altitudine. Supr.: 1,0 ha; ad. max.: 3 m. Cunoscut şi sub numele de Siriu. Obiectiv turistic.