Negreşti-Oaş

Date generale

Oraşul Negreşti-Oaş se află în Nord-Vestul României, situat în Nord-Estul judeţului Satu Mare, în partea de Est a Depresiunii Oaş, la poalele de Vest ale Munţilor Oaş, la 170-235 m altitudine, pe râul Tur, la intersecţia paralelei de 47º53’ latitudine nordicã cu meridianul de 23º25’ longitudine esticã, la 49 km Nord-Est de municipiul Satu Mare. Din punct de vedere demografic, Negreşti-Oaş face parte din categoria oraşelor mici cu o populaţie de 14 971 locuitori (la 1 ianuarie 2011), din care 7 335 locuitori de sex masculin şi 7 636 de sex feminin. Dacã raportãm numãrul total al populaţiei la suprafaţa oraşului în intravilan (8,3 km2) rezultã o densitate de 1804 locuitori pe km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 octombrie 2011 s-au înregistrat 9 881 locuitori, din care 9 510 erau români (96,25%), 287 maghiari (2,90%) şi 82 de persoane aparţinând alor etnii (0,85%), respectiv rromi, ucraineni ş.a. Din punct de vedere confesional, din totalul celor 9 881 locuitori,  7 038 erau ortodocşi (71,23%), 451 penticostali (4,56%), 353 romano-catolici (3,57%), 335 greco-catolici (3,39%), 165 reformaţi (1,68%) şi 1 539 (15,58%) aparţinând altor confesiuni, atei sau cu religie nedeclaratã. Negreşti-Oaş este centrul vestitei zone geografice, etnografice şi folclorice Ţara Oaşului. Depresiunea Oaş sau Ţara Oaşului în ansamblu reprezintã un adevãrat muzeu etnografic în aer liber în care trecutul istoric şi spiritualitatea artisticã a neamului românesc sunt oglindite în arta şi muzica popularã, în dansul specific oşenesc şi în tradiţiile pãstrate nealterat de veacuri şi retrãite cu prilejul unor evenimente mai importante, ca de pildã nunţi, sâmbre etc. Farmecul acestui “muzeu etnografic” în aer liber, numit Ţara Oaşului, îl constituie originalitatea şi unicitatea portului popular, în special cel bãrbãtesc, care se distinge în mod evident de alte porturi populare din celelalte zone ale României şi care se remarcã prin cãmãşile şi pantalonii largi de varã sau cioarecii strâmţi şi gubele miţoase negre sau albe purtate în timpul iernii, pãlãriile confecţionate din postav negru sau din paie, cu borurile mici şi lãsate în jos, numite local “clopuri”, împodobite de obicei cu mãrgele sau cu pene, precum şi nelipsita straiţã. O atracţie deosebitã pentru turiştii aflaţi în aceastã zonã o prezintã tradiţiile şi obiceiurile strãvechi. Dansurile oşeneşti “roata” şi “tropotita”, animate de ritmul sacadat al “ceterii” (vioara), al “zongorei” (chitara) şi al tobei şi însoţite de vioiciunea şi sarcasmul “ţipuriturilor” (strigãtelor) sunt unanim apreciate de toţi iubitorii de muzicã şi dansuri populare. Remarcabilã prin originalitatea şi semnificaţia ei profundã este “Sâmbra oilor” – cea mai mare serbare câmpeneascã a oşenilor, legatã de tradiţionala lor ocupaţie – pãstoritul. Aceastã serbare simbolizeazã anotimpul în care natura se trezeşte la viaţã, marcând în acelaşi timp data ieşirii oilor la pãscut, la munte. Revenind la aspectul practic al activitãţii oamenilor din Negreşti-Oaş se remarcã o strãveche îndeletnicire a acestora legatã de exploatarea şi prelucrarea lemnului. În afarã de aceasta, la Negreşti-Oaş existã mai multe firme care produc tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii din oţel, lanţuri şi arcuri, piese de schimb pentru utilaje miniere, confecţii, tricotaje, încãlţãminte, ambalaje din material plastic, otgoane, frânghii, sfori, prefabricate din beton, produse alimentare ş.a. La Negreşti-Oaş funcţioneazã în aer liber renumitul Muzeu al Ţãrii Oaşului (din 1964), extins pe 1,5 ha, care cuprinde  o moarã cu vâltori, o bisericã din lemn, o piuã, o stânã, numeroase gospodãrii ţãrãneşti oşeneşti cu case şi anexe în care sunt expuse piese de mobilier, vase ceramice, ţesãturi şi cusãturi specific zonei Oaşului, unelte gospodãreşti, numeroase colecţii de artã popularã etc. În luna decembrie are loc anual Festivalul colindelor, datinilor şi obiceiurilor de iarnã. În localitatea componentã Luna existã izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, carbogazoase, sodice, slab sulfuroase (Băile Maria şi Băile Puturoasa) folosite de localnici pentru tratarea  afecţiunilor endocrine, ginecologice, de nutriaţie (diabet zaharat), ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic.

Istoric

Localitatea apare menţionatã documentar, ca sat, pentru prima oarã, la 17 noiembrie 1270, apoi în anii 1389, 1405, 1490 etc., iar la 1 ianuarie 1965 a fost trecutã în categoria oraşelor. Oraşul Negreşti-Oaş are în subordine administrativã localitãţile componente Luna şi Tur.

Monumente

În oraşul Negreşti-Oaş se aflã biserica “Naşterea Maicii Domnului” (1847-1857) şi catedrala “Duminica Tuturor Sfinţilor” , construitã în anii 1990-2002, sfinţitã la 1 iulie 2012 si pictatã de Vasile Pop din Negreşti-Oaş, iar în localitatea componentã Tur existã biserica “Sfântul Dumitru” datând din anul 1850.