ABRUD, depresiune intramontanã, de eroziune, situatã în M-ţii Apuseni, între M-ţii Trascău (la Est şi Sud) şi M-ţii Bihor (la Vest), la 600–800 m altitudine, străjuită de cele douã vârfuri ale Detunatelor (cãtre Sud Est). Suprafaţa: 36 km2. Axatã în lungul vãilor Abrud şi Cerniţa (afluent al râului Abrud), Depresiunea Abrud are un relief de coline (format din culmi prelungi, domoale, împãdurite, care coboarã spre partea centralã a depresiunii), de terase şi lunci nu prea bine dezvoltate.
AGĂŞ, depresiune intramontanã de tip culoar, situatã pe valea superioarã a râului Trotuş, la 750 m altitudine, formatã prin eroziune diferenţialã în rocile flişului carpatic (gresii, argile, marne). Suprafaţa: circa 75 km2. Relief predominant de terase, cu extindere mare pe stânga râului Trotuş. Cunoscutã şi sub numele de Brusturoasa.
ALMAŞ-AGRIJ, depresiune de eroziune diferenţialã, situatã pe teritoriul judeţului Sălaj, la contactul M-ţilor Meseş cu Podişul Someşan, la 350–400 m altitudine, în lungul vãilor Almaş şi Agrij. Suprafaţa: crca 600 km2. Relief complex, format din coline, terase şi lunci. Fragmentarea accentuatã a reliefului şi prezenţa rocilor friabile au determinat intense procese de pantã (şiroiri, ogaşe, ravene şi torenţi). Climã rãcoroasã (temperatura medie anualã: 8–9°C); precipitaţii moderate (700 mm anual). Pomicultură. Creşterea animalelor.
ALMĂJ, Depresiunea ~, zonã depresionarã intramontanã, în partea de Sud a Banatului, între M-ţii Semenicului, Almăjului şi Locvei, drenatã de râul Nera care, la ieşirea din depresiune, formeazã un spectaculos defileu. Suprafaţa: 250 km2 (33 km lungime; 5–10 km lãţime). Relief colinar (400–650 m altitudine), de terase şi lunci. Climã blândã (media termică anualã 9°C). Exploatãri forestiere, de calcar, cãrbuni şi azbest. Culturi de cartofi şi porumb. Zonã pomicolã şi de creştere a vacilor pentru lapte. Cunoscutã şi sub numele de Depresiunea Bozovici.