Depresiuni (A)

ABRUD, depresiune intramontanã, de eroziune, situatã în M-ţii Apuseni, între M-ţii Trascău (la E şi S) şi M-ţii Bihor (la V), la 600–800 m alt., străjuită de cele douã vârfuri ale Detunatelor (cãtre SE). Supr.: 36 km2. Axatã în lungul vãilor Abrud şi Cerniţa (afl. al râului Abrud), Depr. Abrud are un relief de coline (format din culmi prelungi, domoale, împãdurite, ce coboarã spre partea centralã a depresiunii), de terase şi lunci nu prea bine dezvoltate.

AGĂŞ, depresiune intramontanã de tip culoar, situatã pe valea superioarã a Trotuşului, la 750 m alt., formatã prin eroziune diferenţialã în rocile flişului carpatic (gresii, argile, marne). Supr.: c. 75 km2. Relief predominant de terase, cu extindere mare pe stg. Trotuşului. Cunoscutã şi sub numele de Brusturoasa.

ALMAŞ-AGRIJ, depresiune de eroziune diferenţialã, situatã pe terit. jud. Sălaj, la contactul M-ţilor Meseş cu Pod. Someşan, la 350–400 m alt., în lungul vãilor Almaş şi Agrij. Supr.: c. 600 km2. Relief complex, format din coline, terase şi lunci. Fragmentarea accentuatã a reliefului şi prezenţa rocilor friabile au determinat intense procese de pantã (şiroiri, ogaşe, ravene şi torenţi). Climã rãcoroasã (8– 9°C temp. medie anualã); precipitaţii moderate (700 mm anual). Pomicultură. Creşterea animalelor.

ALMĂJ, Depresiunea ~, zonã depresionarã intramontanã, în S Banatului, între M-ţii Semenicului, Almăjului şi Locvei, drenatã de râul Nera care, la ieşirea din depresiune, formeazã un spectaculos defileu. Supr.: 250 km2 (33 km lungime; 5–10 km lãţime). Relief colinar (400–650 m alt.), de terase şi lunci. Climã blândã (media termică anualã 9°C). Expl. fores- tiere, de calcar, cãrbuni şi azbest. Culturi de cartofi şi porumb. Zonã pomicolã şi de creştere a vacilor pentru lapte. Cunoscutã şi sub numele de Depr. Bozovici.