Mănăstirea Brâncoveanu

Situatã într-un cadru natural pitoresc, pe valea râului Sâmbãta, la poalele nordice ale Munţilor Fãgãraş, în arealul satului Sâmbãta de Sus din comuna Voila, judeţul Braşov, la 13 km SV de municipiul Fãgãraş şi la 85 km VNV de municipiul Braşov, mănăstirea Brâncoveanu are 40 de cãlugãri, care duc o viaţã de obşte, pãstoriţi de stareţul Irineu Durlea. Ansamblul monahal de astãzi se aflã pe fosta moşie a vornicului Preda Brâncoveanu (cumpãratã în 1654), pe care a construit o bisericã din lemn în 1657. Pe locul vechii biserici, domnul Constantin Brâncoveanu a întemeiat o mănăstire, construind, în anii 1696-1707, o bisericã de zid cu dublu hram – “Adormirea Maicii Domnului” şi “Izvorul Tãmãduirii”, în stilul brâncovenesc, precum şi chiliile personalului monahal. Din picturile murale interioare ale bisericii, executate în 1796 de zugravii Ionaşcu, Panã şi Matei, se pãstreazã doar câteva fragmente în naos. În 1785, la cererea Administraţiei catolice din Viena, generalul Preiss a distrus cu tunurile ansamblul monastic ca represiune împotriva cãlugãrilor care erau ostili procesului de catolicizare. Aceastã mânãstire a rãmas pãrãsitã şi în ruinã pânã în 1928, respectiv 143 de ani, când mitropolitul Nicolae Bãlan a început reconstruirea bisericii şi a chiliilor, pãstrând stilul brâncovenesc. Lucrãrile de reconstrucţie s-au terminat în 1936, dar sfinţirea a avut loc abia dupã rãzboi (în 1946). Clopotniţa, aflatã la circa 200 m de bisericã, adãposteşte 5 clopote turnate la Viena. În perioada celor 143 de ani cât mănăstirea s-a aflat în ruinã, credincioşii din localitãţile învecinate se adunau în acest loc în fiecare an de sãrbãtoarea Izvorului Tãmãduirii pentru a lua apã de la un izvor cu efecte tãmãduitoare. Între 1986 şi 1993, Înalt Prea Sfinţitul Antonie Plãmãdealã, mitropolit al Ardealului şi Feleacului, s-a îngrijit de construirea mai multor chilii, a unui paraclis cu hramul “Sfinţii Martiri Brâncoveni”, a unei biblioteci şi a casei stãreţiei, pãstrând stilul brâncovenesc, cu foişoare sculptate în piatrã. Toate aceste construcţii noi au fost sfinţite la 15 august 1993 de cãtre Prea Fericitul Pãrinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa şi cu contribuţia Sanctitãţii Sale Bartolomeos I, Patriarhul ecumenic de Constantinopol, aflat în vizitã în România. La 21 iulie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române I-a canonizat la aceastã mănăstire pe Constantin Brâncoveanu, pe cei patru fii ai sãi – Constantin, Radu, Matei şi Ştefan, precum şi pe ginerele sãu, sfetnicul Ianache – zi înscrisã în calendarul ortodox la 14 august, cu numele Sfinţii Martiri Brâncoveni. La mânãstirea Brâncoveanu are loc anual (din 1997), în ziua de 15 august, Festivalul naţional de muzicã religioasã coralã. Mănăstirea posedã un muzeu de artã religioasã cu peste 500 de icoane vechi, în majoritate pictate pe sticlã.