Situatã în perimetrul municipiului Topliţa din judeţul Harghita, pe strada Ştefan cel Mare nr. 62, mănăstirea Topliţa, din cadrul Mitropoliei Ardealului (Episcopia Covasnei şi Harghitei), adãposteşte o obşte de cãlugãri. Mănăstirea Topliţa a fost întemeiatã în anii 1910-1911 din iniţiativa şi prin grija episcopului de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul şi primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 1925-1939), nãscut la Topliţa (în anul 1868), pe terenul casei pãrinteşti. În anul 1910, la Topliţa a fost adusã o bisericã din lemn din satul Stânceni din apropiere (judeţul Mureş), care datá din anul 1847, remontatã pe un soclu din piatrã de râu, în jurul cãreia a fost întemeiatã obştea monahalã. Biserica din lemn, cu hramul “Sfântul Ilie” (14 m lungime şi 5 m lãţime), declaratã monument istoric, este de plan triconic, cu un pridvor susţinut de stâlpi din lemn, sculptaţi, prevãzuţi cu arcade la partea superioarã. Biserica are pereţii interiori acoperiţi cu picturi executate în anul 1927, în tempera, în stil bizantin, de Dumitru Belizarie, şi restaurate în anii 1988-1989 de Dorin Handrea din satul Maioreşti, judeţul Mureş. În anul 1923 au fost construite chiliile, casa stareţului, clopotniţa şi unele anexe gospodãreşti, iar sfinţirea ansamblului monahal a avut loc în ziua de duminicã 21 octombrie 1928. Paraclisul mãnãstirii, cu hramul “Izvorul Tãmãduirii” a fost construit din cãrãmidã în anii 1984-1994 şi sfinţit la 20 iulie 1994. Paraclisul are un pridvor deschis, susţinut la faţadã de patru stâlpi terminaţi cu arcade la partea superioarã. Picturile murale interioare ale paraclisului au fost realizate în frescã de cãtre Manolache Petrache din comuna Vulturi, judeţul Vrancea şi Ioan Botiş din Vişeu, judeţul Maramureş. În perioada 1985-1990 a fost construitã o clãdire cu douã etaje în care sunt mai multe camere destinate gãzduirii pelerinilor şi în care a fost amenajat (în 1995) muzeul mănăstirii (sfinţit la 30 mai 1995). În acest muzeu sunt expuse numeroase icoane pe lemn şi pe sticlã, datând din secolele 17-18, manuscrise vechi, o evanghelie din 1682, sfeşnice, cruci vechi, candele din argint ş.a. Intrarea în incinta mãnãstirii se face prin intermediul unei porţi monumentale din lemn sculptat. Ansamblul monahal a fost supus unor ample lucrãri de restaurare în anii 1972-1976. Mănăstirea Topliţa are în subordine administrativă mănăstirea Pârâul Doamnei (de călugări), aflată în localitatea componentă Moglăneşti a municipiului Topliţa, cu o biserică din lemn având hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, datând din 1658, declarată monument istoric, restaurată în anii 1710, 1747, 1958 şi 1985–1986. Acest aşezământ monastic a fost întemeiat de Doamna Safta, soţia domnului Moldovei, Gheorghe Ştefan, o parte din clădirile anexe fiind construite în perioada 1973–1984.