Date generale
Oraşul Pătârlăgele se află în partea de Est-Sud Est a României, în provincia istorică Muntenia, în zona de Vest-Sud Vest a judeţului Buzău, depresiunea cu acelaşi nume din Subcarpaţii de Curbură, la 400-500 m alt., pe dreapta cursului superior al râului Buzău, la intersecţia paralelei de 45°19’08’’ latitudine nordică cu meridianul de 26°21’35’’ longitudine estică, la 57 km Nord Vest de municipiul Buzău. Din punct de vedere demografic, Patârlagele face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 7 496 loc. (1 ian. 2019), din care 3 664 loc. de sex masc. şi 3 832 fem. Supr.: 80,3 km2, din care 8,3 km2 în intravilan; densitatea: 903 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 304 loc., 7 000 de persoane erau români (95,8%), 60 rromi (0,8%) şi 244 loc. (3,4)%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 6 992 ortodocşi (95,7%), 41 penticostali (0,6%) şi 271 loc. (3,7%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, romano-catolici, adventişti de ziua a şaptea, Martorii lui Iehova ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Oraşul Pătârlagele este deservit de o staţie de cale ferată pe linia Buzău – Berca – Pârscov – Cislãu – Pãtârlagele – Nehoiu – Nehoiaşu (73,3 km), construitã în perioada 1907-1909 pe cheltuiala Băncii Marmorosch Blank şi inaugurată la 9 aug. 1909. Activitatea economică a oraşului este susţinută de mai multe firme care se ocupă cu exploatările de diatomit (la Pătârlagele) şi de chihlimbar (în satul Sibiciu de Sus), cu producţia de mobilă şi cherestea (în satul Valea Viei), de produse alimentare (Pătârlagele) ş.a. Pomicultură (meri, peri, pruni, nuci ş.a.). Apicultură. La Pătârlagele există o Staţiune de Cercetări a Institutului Geografic al Academiei Române. La Pătârlăgele s-a născut actriţa Coca Andronescu (1932-1998), devenită celebră în personajul Tanţa, din serialul de televiziune Tanţa şi Costel, alături de actorul Octavian Cotescu (Costel), de Ion Băieşu.
Istoric
În arealul satului Sibiciu de Sus, atestat documentar în anul 1515, pe Dealul Burduşoaia, au fost descoperite vestigii din Epoca bronzului (mileniile 3-2 î.Hr.), din prima perioadă a Epocii a fierului/Hallstatt (secolele 6-4 î.Hr.) şi din cea de-a doua perioadă a Epocii fierului/La Tène (secolele 5 î.Hr.-1 d.Hr.) şi din perioada medievală (secolele 6-8). Pe platoul Podei şi pe culmea Chichilău din satul Valea Lupului au fost scoase la iveală vestigii neolitice (secolele 6-5 î.Hr.), din Epoca bronzului (secolele 3-2 î.Hr.), din prima perioadă a Epocii fierului/Hallstatt (secolele 12-5 î.Hr.), din perioada geto-dacică (secolele 2 î.Hr.-1 d.Hr.) şi din secolele 6 şi 8-12. În satul Valea Viei au fost identificate urmele unei aşezări geto-dacice şi s-a descoperit o necropolă din Epoca bronzului şi alta din secolele 6-7. Localitatea Pătârlagele apare menţionată documentar ca sat, prima oară, în anul 1753. La începutul secolului 19 figura ca reşedinţă a unui vătaf de plai, iar la sfârşitul aceluiaşi secol era reşedinţa unei comune rurale, formată din satele Pătârlagele, Burueneşti, Crângul, Crivineni, Fundăturile, Murătoarea, Orjani, Stroeşti şi Valea Viei, cu 2 020 locuitori (din care 600 loc. în satul Pătârlagele, adăpostiţi în 150 de case). La 28 mai 2004, comuna Pătârlagele a fost trecută în categoria oraşelor, având în subordine administrativă 14 sate: Calea Chiojdului, Crâng, Fundăturile, Gornet, Lunca, Mănăstirea, Mărunţişu, Muşcel, Poienile, Sibiciu de Sus, Stroeşti, Valea Lupului, Valea Sibiciului şi Valea Viei.
Monumente
În oraşul Pătârlăgele se află bisericile cu hramurile “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, construită în anii 1911-1916, pe locul uneia din 1634, consolidată şi renovată în 1979-1983, după stricăciunile provocate de cutremurul din 4 martie 1977, “Înălţarea Domnului”, ctitorie din anii 1933-1938 a negustorului Ion Colan, renovată şi repictată în anii 2013-2014 (resfinţită la 20 oct. 2014) şi “Buna Vestire” (1918). În satul Sibiciu de Sus, atestat documentar în anul 1515, există biserica având trei hramuri – “Naşterea Maicii Domnului” , “Sfântul Gheorghe” şi “Sfintii Împăraţi Constantin şi Elena”, declarată monument istoric în anul 2010, ctitorie a marelui clucer Gheorghe I. Sibiceanu din anii 1794-1796, pictată în 1796-1797 de zugravii Stefan, Gheorghe şi Vasile – picturi restaurate în 1984, iar in satul Mărunţişu se află biserica “Sfinţii Voievozi” , declarată monument de arhitectură. În satele Gornet şi Valea Muşcelului sunt bisericile din lemn cu hramurile “Sfântul Gheorghe” (secolul 18) şi “Sfântul Dumitru” (1666), declarate monumente de arhitectură, iar în satul Poienile există un han, construit în anii 1870-1875. În arealul oraşului Pătârlăgele există o rezervaţie forestieră (Pădurea Crivineni), cu exemplare seculare de stejar pufos (Quercus pubescens).