Seini

Date generale

Oraşul Seini se află în Nord-Vestul României, în partea de Vest a judeţului Maramureş, la poalele Munţilor Gutâi, în Câmpia Someşului, la 140 m altitudine, pe râul Seinel, la intersecţia paralelei de 47º44’52” latitudine nordică cu meridianul de 23º17’07” longitudine estică, la 27 km Vest-Nord Vest de municipiul Baia Mare. Din punct de vedere demografic, Seini face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 9 599 locuitori (la 1 ianuarie 2016), din care 4 699 locuitori de sex masculin şi 4 900 feminin. La recensământul populaţiei din 20-31 octombrie 2011, din totalul celor 8 987 de persoane, 7 011 erau români, reprezentând 78,02 %, 1 387 maghiari (15,43%), 192 rromi (2,14%), 30 germani (0,33%) şi 367 locuitori aparţineau altor etnii (4,08%). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 5 739 ortodocşi (63,86%), 1001 persoane aparţineau cultului reformat (11,14%), 873 greco-catolici (9,71%), 573 romano-catolici (6,38%), 136 baptişti (1,51%), 134 penticostali (1,49%) şi 531 locuitori (5,91%) aparţineau altor confesiuni (martorii lui Iehova, adventişti de ziua a şaptea, creştini după evanghelie ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Dacă raportăm numărul total al populaţiei (9 599 locuitori, la 1 ianuarie 2016) la suprafaţa oraşului în intravilan rezultă o densitate de 970 locutori pe km2. Oraşul Seini este un important nod rutier al judeţului Maramureş şi dispune de o staţie de cale ferată. În arealul oraşului Seini se exploatează andezit, tufuri vulcanice, dolomit şi trahit. Unităţile economice din oraş produc utilaje industriale şi agricole, miniexcavatoare, buldozere pe şenile, mobilă, produse abrazive pe suport textil, hârtie, scule abrazive, confecţii metalice, nutreţuri combinate pentru hrana animalelor, produse alimentare (preparate din carne şi lapte, drojdie, oţet, spirt). Instalaţie de fermentare a gunoiului de grajd pentru obţinerea biogazului pe baza căruia se produce energie electrică necesară iluminatului public. Moară de cereale. Centru pomicol (meri, pruni, castani cu fructe comestibile ş.a.) şi viticol. Ferme legumicole, de creştere a bovinelor şi găinilor. Abator. Muzeu de istorie. Casă de cultură. Tabără naţională de pictură.

Istoric

Localitatea apare menţionată documentar, pentru prima oară, în 1334, cu numele Synir, iar apoi este consemnată în unele documente ca oppidum/târg (în 1341-1344) şi ulterior cu toponimele Castrum Zynyr (în 1490), Szinyr Varallya (în 1828), Szinyr-Varalja (1851), Săini (1909-1919) şi Seini (după 1920). Comuna Seini a fost declarată oraş la 18 aprilie 1989, având în subordine administrativă satele Săbişa şi Viile Apei.

Monumente

Ruinele unei cetăţi medievale, situată pe Dealul Cojma, menţionată documentar în 1490, distrusă în mai multe rânduri (1563, 1677, 1717) de invaziile tătare şi otomane şi refăcută de fiecare dată. Cetatea a fost afectată de un violent incendiu în 1848, refăcută în 1870 după care, mai târziu, a căzut în ruină; biserica romano-catolică, sfinţită în 1421, cu unele transformări ulterioare, transformată în biserică reformată în 1641 şi redevenită biserică romano-catolică în 1753; biserica reformată (1796-1802); biserica ortodoxă cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, construită în anii 1876-1882 pe locul unei vechi biserici din lemn, cu un turn ridicat în 1909. Are un iconostas din piatră albă, pictat de Emilian Cornea din Cluj în anul 1947. Picturile murale interioare au fost executate în anul 2015 de Ştefan Teodor din Şomcuta Mare şi Andonas Neculai din Bistriţa; Sinagogă (1904), în prezent aflată într-o stare avansată de degradare; Casa Bárány, construită la începutul secolului 20, devenită sediul primăriei în 1954; clădirea fostei judecătorii (începutul secolului 20); clădirea fostei şcoli confesionale româneşti (1860-1865). Pe pantele Dealului Comja/Comşa (653 m altitudine), care domină partea de Nord a oraşului, se află înscris numele poetului naţional Mihai Eminescu, format din trunchiurile şi coroanele molizilor şi pinilor plantaţi în 1947. Pădure alcătuită din pini, cu o suprafaţă de 0,5 ha, declarată rezervaţie forestieră. Agroturism.