Mănăstirea Todireni

Cunoscută şi sub numele de Teodoreni, mănăstirea Todireni se află în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava, în incinta ei aflându-se 25 de călugăriţe care duc o viaţă de obşte păstorite de stareţa Nimfodora Utale. Mănăstirea Todireni a fost întemeiată la sfârşitul secolului 16, cu obşte de călugări, de postelnicul Teodor Movilã din familia domnului Moldovei, Ieremia Movilă, pe locul unei vechi bisericuţe din lemn ridicatã în 1472 de sfetnicul Bunea al lui Ştefan cel Mare, care fusese incendiată de turci. Biserica mănăstirii Todireni, cu hramul “Înălţarea Domnului” (declarată monument istoric în anul 2004), Turnul-clopotniţă şi chiliile au fost zidite în anii 1597-1599, iar zidul de incintă a fost construit în secolul 18. O datã cu înfiinţarea acestei mănăstiri, postelnicul Teodor Movilã a dăruit acesteia mai multe moşii şi sate, fiind una dintre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova acelor vremuri. Prima consemnare scrisă despre această mănăstire dateazã din 1599 pe o carte pe care domnul Ieremia Movilă a dăruit-o acesteia în care se spune că …

“întru a noastră rugă în sfânta bisearică unde iaste hramul Înălţarea Domnului Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos care iaste în cetatea Sucevei”

iar ulterior apare atestată într-un act din 19 decembrie 1611 în care se arată că:

…”mănăstirea numită a lui Toader Moghilă a fost zidită din nou, în timpul domniei lui Ieremia Moghilă, de fratele sãu Toader care i-a dăruit tot avutul său, mai multe sate ce au fost dreptele lui ocine”.

La 19 februarie 1664, domnul Moldovei, Eustratie Dabija, şi marele logofăt şi cronicar Miron Costin (urmaş al lui Teodor Movilă prin căsătoria lui cu Elena, nepoata postelnicului Teodor Movilã) au închinat mănăstirea Todireni mănăstirii “Sfântul Pavel” de pe Muntele Athos, ceea ce a avut drept urmare stabilirea la mănăstirea Todireni a mai multor călugări greci. În 1785, biserica, chiliile şi Turnul-clopotniţă au fost reparate ca urmare a stricăciunilor provocate de războiul ruso-turc din perioada 1769-1774. În acelaşi an a fost construită catapeteasma bisericii de către ierodiaconul Veniamin Velicu. Mănăstirea Todireni a încetat să mai funcţioneze în 1864 ca urmare a aplicării Legii secularizãrii averilor mănăstireşti din 17/29 decembrie 1863, devenind biserică de parohie. La 11 septembrie 1917, chiliile şi anexele gospodăreşti ale fostei mănăstiri au fost mistuite de un violent incendiu. Mănăstirea Todireni a fost reactivatã în 1992 cu obşte de călugăriţe din iniţiativa mitropolitului Moldovei, Daniel Ciobotea (actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), iar în 1993 biserica a fost restaurată şi a fost zidită o clădire care adăposteşte stăreţia, chiliile, bucătăria şi trapeza (sala de mese). Biserica mănăstirii Todireni, cu hramul “Înălţarea Domnului”, este dominată de o turlă octogonală, plasată deasupra naosului, aşezată pe o bazã stelată, prevăzutã cu patru ferestre orientate către cele patru puncte cardinale. Pereţii bisericii sunt foarte groşi, prevăzuţi la exterior, în partea superioară, cu un brâu de ocniţe care înconjură biserica. Din ansamblul picturilor murale interioare realizate în 1785 se mai păstrează doar tabloul votiv din pronaos, care îl înfãţişeazã, în mărime naturală, pe Teodor Movilă împreună cu fiul său Ioan. Biserica a fost repictată în frescă, la începutul secolului 21, de Nicolae Sava din Bucureşti. Intrarea în incinta mănăstirii se face printr-o poartă cu arcadă aflatã la baza Turnului-clopotniţă, care a fost zidit în 1597.