Mănăstirea Todireni

Cunoscutã şi sub numele de Teodoreni, mânãstirea Todireni se aflã în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava, în incinta ei aflându-se 25 de cãlugãriţe care duc o viaţã de obşte pãstorite de stareţa Nimfodora Utale. Mănăstirea Todireni a fost întemeiatã la sfârşitul secolului 16, cu obşte de cãlugãri, de postelnicul Teodor Movilã din familia domnului Moldovei, Ieremia Movilã, pe locul unei vechi bisericuţe din lemn ridicatã în 1472 de sfetnicul Bunea al lui Ştefan cel Mare, care fusese incendiatã de turci. Biserica mãnãstirii Todireni, cu hramul “Înãlţarea Domnului” (declaratã monument istoric în anul 2004), Turnul-clopotniţã şi chiliile au fost zidite în anii 1597-1599, iar zidul de incintã a fost construit în secolul 18. O datã cu înfiinţarea acestei mănăstiri, postelnicul Teodor Movilã a dãruit acesteia mai multe moşii şi sate, fiind una dintre cele mai înstãrite mãnãstiri din Moldova acelor vremuri. Prima consemnare scrisã despre aceastã mânãstire dateazã din 1599 pe o carte pe care domnul Ieremia Movilã a dãruit-o mănăstirii în care se spune cã … “întru a noastrã rugã în sfânta bisearicã unde iaste hramul Înãlţarea Domnului Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos care iaste în cetatea Sucevei”, iar ulterior apare atestatã într-un act din 19 decembrie 1611 în care se aratã cã …”mânãstirea numitã a lui Toader Moghilã a fost ziditã din nou, în timpul domniei lui Ieremia Moghilã, de fratele sãu Toader care i-a dãruit tot avutul sãu, mai multe sate ce au fost dreptele lui ocine”. La 19 februarie 1664, domnul Moldovei, Eustratie Dabija, şi marele logofãt şi cronicar Miron Costin (urmaş al lui Teodor Movilã prin cãsãtoria lui cu Elena, nepoata postelnicului Teodor Movilã) au închinat mânãstirea Todireni mãnãstirii “Sfântul Pavel” de pe Muntele Athos, fapt ce a determinat ca la mânãstirea Todireni sã se stabileascã mai mulţi cãlugãri greci care prin activitatea lor a determinat declinul treptat al mãnãstirii. În 1785, biserica, chiliile şi Turnul-clopotniţã au fost reparate ca urmare a stricãciunilor provocate de rãzboiul ruso-turc din perioada 1769-1774. În acelaşi an a fost construitã catapeteasma bisericii de cãtre ierodiaconul Veniamin Velicu. Mănăstirea Todireni a încetat sã mai funcţioneze în 1864 ca urmare a aplicãrii Legii secularizãrii averilor mãnãstireşti din 17/29 decembrie 1863, devenind bisericã de parohie. La 11 septembrie 1917, chiliile şi anexele gospodãreşti ale fostei mãnãstiri au fost mistuite de un violent incendiu. Mănăstirea Todireni a fost reactivatã în 1992 cu obşte de cãlugãriţe din iniţiativa mitropolitului Moldovei, Daniel Ciobotea (actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), iar în 1993 biserica a fost restauratã şi a fost ziditã o clãdire care adãposteşte stãreţia, chiliile, bucãtãria şi trapeza (sala de mese). Biserica mãnãstirii Todireni, cu hramul “Înãlţarea Domnului”, este dominatã de o turlã octogonalã, plasatã deasupra naosului, aşezatã pe o bazã stelatã, prevãzutã cu patru ferestre orientate cãtre cele patru puncte cardinale. Pereţii bisericii sunt foarte groşi, prevãzuţi la exterior, în partea superioarã, cu un brâu de ocniţe care înconjurã biserica. Din ansamblul picturilor murale interioare realizate în 1785 se mai pãstreazã doar tabloul votiv din pronaos care îl înfãţişeazã pe Teodor Movilã împreunã cu fiul sãu Ioan, în mãrime naturalã. Biserica a fost repictatã în frescã, la începutul secolului 21, de Nicolae Sava din Bucureşti. Intrarea în incinta mănăstirii se face printr-o poartã cu arcadã aflatã la baza Turnului-clopotniţã care a fost zidit în 1597.