Mănăstirea Călui

Mănăstirea Călui, de călugări, se află în arealul satului Călui, resedinţa comunei Călui, judeţul Olt, la 20 km Vest de municipiul Slatina. Întemeiată în anii 1516-1521, în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521), de către banul Vlad si fraţii sãi, Dumitru şi Balica, mănăstirea Călui, cu biserica “Sfântul Nicolae”, a fost refăcută de către boierii Craioveşti, iar apoi restaurată şi înfrumuseţată de fraţii Buzeşti în perioada 20 aprilie – 8 iunie 1588 (atunci au fost construite şi corpurile de chilii). Biserica “Sfântul Nicolae”, de dimensiuni mici (15 m lungime si 6 m lãţime) este un monument reprezentativ al arhitecturii munteneşti din secolul 16, care se impune prin proporţiile grandioase ale turlei şi prin bogata decoraţie a faţadelor (parament de cărămidã şi tencuială, cu un puternic brâu median, având registrul inferior împărţit în panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi duble). În interior se pãstreazã un ansamblu de picturi murale executate de meşterul zugrav Mina în anii 1593-1594 şi spălate în 1908, între care se evidenţiazã un amplu tablou votiv care îi înfãţiseazã pe fraţii Radu, Preda şi Stroe Buzescu, precum şi un tablou votiv cu domnii Mihai Viteazul şi Petru Cercel. În pronaosul bisericii se aflã mormintele lui Preda Buzescu (mare ban al Craiovei) şi Radu Buzescu (mare clucer). Biserica a fost renovatã în anii 1650, 1828, 1834 şi amplu restauratã în 1932-1937. Turnul-clopotniţă dateazã din secolul 17. Întreg ansamblu monahal este înconjurat de un puternic zid de cărămidă.