GALBENI, Lacul de acumulare ~ → comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Bacău.
GALEŞ, lac de origine glaciară, situat în partea de Est a M-ţilor Retezat, la obârşia văii omonime, la 2 040 m altitudine. Suprafaţa: 3,68 ha; adâncimea maximă: 20,5 m.
GÂLCESCU (sau CÂLCESCU), lac glaciar în masivul Parâng, situat sub vârful Setea Mare (2 358 m), la 1 925 m altitudine. Suprafaţa: 3,2 ha. Adâncimea maximă: 9,30 m; volumul: 0,1 milioane m3. Aici îşi are obârşia unul dintre izvoarele râului Lotru. Rezervaţie naturală, floristică şi peisagistică (care cuprinde lacul şi împrejurimile lui).
GÂRLENI, lac de acumulare, de origine antropică, pe cursul inferior al râului Bistriţa, construit în scop hidroenergetic, dat în folosinţă în anul 1965. Suprafaţa: circa 10 km2; volumul: 5,1 milioane m3.
GÂRLIȚA, liman fluvial în partea de Sud Vest a provinciei istorice Dobroga (zona de Sud Est a României), situat în Podişul Oltinei, pe dreapta braţului Ostrov al fluviului Dunãrea, cu care comunicã printr-o gârlã, pe teritoriul comunei Ostrov, judeţul Constanţa. Suprafaţa: 13,86 km2. Adâncimea maximă: 1,70 m. Pescuit. Irigaţii. Cunoscut şi cu numele Bugeac.
GEMENELE, lac de origine glaciară, situat în M-ţii Retezat, la 1 920 m altitudine. Suprafaţa: 2,48 ha; adâncimea maximă: 5,3 m.
GHILCOŞ, Lacul ~ → Lacu Roşu, Capitolul Lacuri, litera L.
GHIMPELE, numele sub care mai este cunoscut lacul glaciar Peleaga din M-ţii Retezat.
GILĂU, lac antropic, situat pe teritoriul comunei Gilău (judeţul Cluj), la confluenţa râului Someşu Cald cu râul Someşu Rece, construit în scop energetic (hidrocentrala din satul Someşu Rece) şi pentru alimentarea cu apă a municipiului Cluj-Napoca. Suprafaţa: 0,715 km2; volumul: 4,1 milioane m3.
GORGOVA, lac de luncă în partea central-vestică a Deltei Dunării, situat pe interfluviul dintre braţul Sulina, la Nord, şi canalul Gura Litcov, la Sud. Suprafaţa: 13,78 km2; volumul: 13,8 milioane m3. Piscicultură.
GOVORA, lac de acumulare creat pe cursul inferior al râului Olt, în aval de municipiul Râmnicu Vâlcea, pe teritoriul comunelor Mihăeşti şi Budeşti, judeţul Vâlcea. Suprafaţa: 477,2 ha; volumul: 18,5 milioane m3. Apele acestui lac, dat în folosinţă în anul 1975, pun în mişcare turbinele hidrocentralei Govora, cu o putere instalată de 45 MW, din arealul comunei Mihăeşti, judeţul Vâlcea.
GREACA, fost lac de luncă (7 400 ha), pe stânga fluviului Dunărea, pe teritoriul comunei Greaca, judeţul Giurgiu, complet desecat şi redat circuitului agricol în anii ’60 ai secolului 20.
GROTA MIRESEI sau Lacul Miresei, lac carsto-salin situat în perimetrul oraşului Slănic, judeţul Prahova, cantonat în interiorul Muntelui de Sare. Suprafaţa: 1 300 m2; adâncimea maximă: 32 m. Lacul s-a format în anul 1914 în urma prăbuşirii tavanului unei ocne de sare din care se exploata sarea din anul 1852. Potrivit unei legende, în acest lac s-ar fi aruncat o mireasă nefericită după patru zile de la nuntă, întâmplare care a avut loc în anul 1920 şi de la care derivă numele actual. Cutremurele din 4 martie 1977, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, 30 august 1986 (7,1 grade pe scara Richter) şi 30 mai 1990 (7 grade pe scara Richter) au provocat crăpături mari şi adânci în pereţii “Muntelui de sare”, iar infiltraţiile ulterioare de apă dulce prin fisurile acestuia au determinat, la 28 mai 1993, prăbuşirea unei părţi a laturii de Sud Vest a Muntelui de Sare. Ploile abundente care au căzut în anii următori (iulie 1995, 1999, 2006, 2009, 2010) au provocat, în continuare, prăbuşiri masive ale pereţilor Muntelui de sare accentuând degradarea permanentă a acestuia, ştirbindu-i, astfel, măreţia şi frumuseţea. Muntele de sare a fost declarat (în 1954) rezervaţie geologică şi geomorfologică şi monument al naturii, cu o suprafaţă protejată de 2 ha.