Mănăstirea Zamca

Complexul monahal Zamca este situat pe un platou din partea de Vest a municipiului Suceava, judetul Suceava, pe strada Zamca nr. 30, si in prezent nu are vietuitori, ci doar un preot slujitor care oficiaza slujbe saptamanal. Comunitatea armeana, care s-a stabilit in orasul Suceava in secolul 14 si care se ocupa cu mestesugurile si comertul, si-a organizat viata religioasa conform cu specificul traditiei si credintei poporului armean. La 18 august 1388, Patriarhul bisericii armene, cataolicosul Teodosie al II-lea, a emis un document in care se consemna ca armenii din Suceava sunt supusi scaunului episcopal armean din Lvov, iar la 30 iulie 1401, domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, consfintea intr-un hrisov, semnat de el, infiintarea primei episcopii armene pe teritoriul Moldovei, cu resedinta la Suceava, in fruntea căreia a fost inscăunat episcopul armean Hovannes. Cu acest prilej, bisericile armenesti din Moldova au fost scoase de sub jurisdictia episcopiei armene din Lvov. Pe la mijlocul secolului 15, armenii din Suceava au intemeiat o manastire care a avut o viata infloritoare pana in timpul domniei lui Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672 si 1678-1683) cand numerosi armeni din Suceava s-au refugiat in Transilvania din cauza unor persecutii si a politicii fiscale excesive impuse de acest domn. O dată cu plecarea in masă a armenilor din Suceava, mănăstirea Zamca si-a pierdut din stralucirea de odinioara. In toamna anului 1691, regele Poloniei Jan III Sobieski, care se afla pe teritoriul Moldovei in timpul unei campanii antiotomane, si-a stabilit  cantonamentul trupelor sale in incinta acestei mănăstiri careia i-a atributi numele zamek, ceea ce in limba polonă inseamna fortificatie, de atunci ramanandu-i aceasta denumire. In timpul cat au stationat trupele polone la aceasta mănăstire, militarii au construit in jurul acesteia un val de pamant insotit de un sant cu apa. Incinta complexului monahal, care este de forma trapezoidala, cu laturile de 59, 66, 70 si 74 m, este marginita de un zid cu grosimea de un metru si inalt de 4 m, construit in secolul 17. Zidul este intarit cu contraforturi atat la interior, cat si la exterior si nu este strajuit de turnuri de aparare. Biserica mănăstirii Zamca, avand hramul « Sfantul Auxentie » a fost construita in 1551 pe locul uneia din secolul 15 si refacută de Agopsa (Iacob) Vartan in anii 1606-1608, asa după cum arată inscriptia de pe piatră de mormant a acestuia, situată in naosul bisericii « Sfantul Auxentie ». Alte surse mentionează ca principali ctitori ai bisericii « Sfantul Auxentie » pe fratii Hagop, Auxent si Grigor care au construit, in perioada 1606-1608, capela « Sfantul Hagop », biserica « Sfantul Auxentie » si capela « Sfantul Grigore Luminatorul » (amplasata in Turnul-clopotnită). Biserica « Sfantul Auxentie » a mănăstirii Zamca, declarata monument istoric in anul 2004, este de plan dreptunghiular, compartimentata in pronaos, naos si un altar principal, flancat de doua altare mai mici care corespund cerintelor oficierii slujbelor  cultului armean. Biserica este dominată de o turlă plasată pe naos si sustinută de o boltă tipic moldovenească, cu două randuri de arce, iar la exterior peretii din dreptul naosului sunt sprijiniti de cate o pereche de contraforturi. Pe peretii interiori ai bisericii au fost scoase la iveală cateva fragmente de picturi caracteristice bisericilor din Moldova de la sfarsitul secolului 16 si inceputul secolului 17, in rest peretii interiori, cat si cei exteriori sunt zugraviti in alb. Turnul-clopotnită, de forma patrată, inalt de 26 m, a fost construit in anul 1606 si initial era prevăzut cu un gang boltit prin care se intra in incinta manastirii, in prezent acest gang fiind astupat. La primul etaj al Turnului-clopotnită există paraclisul cu hramul « Sfantul Grigore Luminatorul », iar la etajul 2 sunt instalate clopotele. Acest turn a fost supus unor lucrari de restaurare in anul 2007. Pe latura de Vest a mănăstirii Zamca se afla o cladire de forma dreptunghiulara, construita in secolul 17, in care, initial, a fost sediul Episcopiei armene din Suceava. La parter exista chiliile, la etajul intai se afla paraclisul « Sfanta Maria », iar etajul al doilea al clădirii, care  a fost adaugat mai tarziu, este destinat diferitelor utilitati. Clădirea este prevazuta la parter cu o poarta de intrare in incinta manastirii. In incinta mănăstirii se mai afla o fantana cu adancimea de 18 m, inconjurata de un zid din piatră, cu acoperis, construită recent pe cheltuiala familiei Gaidzag Ohanesian din Los Angeles. Biserica « Sfantul Auxentie » si clădirile complexului monahal au fost supuse unor ample lucrari de consolidare si restaurare in anii 1997-2004 si sfintia la 14 august 2004.