În satul Feleacu, reşedinţa comunei cu acelaşi nume din judeţul Cluj, situat la 8 km Sud de municipiul Cluj-Napoca, menţionat documentar prima oarã în 1366, a existat o episcopie ortodoxã în secolul 15. Aceastã episcopie a devenit ulterior Mitropolie, care a fiinţat 70 de ani. Ca mitropoliţi de Feleac sunt cunoscuţi Daniil, Marcu, Danciu şi Petru. Biserica din Feleacu, cu hramul “Sfânta Treime”, a fost construitã în anii 1486-1488, pe locul unei vechi bisericuţe din lemn, din iniţiativa şi pe cheltuiala domnului Moldovei, Ştefan cel Mare, ca reşedinţã a episcopilor de Feleac. Biserica “Sfânta Treime”, de tip bisericã-halã, este un important monument de arhitecturã cu structuri gotice, cu portaluri elegante şi elemente de facturã moldoveneascã. În interior, biserica pãstreazã câteva picturi murale originare, respectiv unele portrete biblice de prooroci, adaptate fidel concepţiilor artistice ortodoxe, cu uşoare influenţe apusene. În bisericã mai sunt icoane pictate de zugravul Nistor din Feleacu în perioada 1760-1765. Biserica “Sfânta Treime” a fost restauratã în anul 1925, an în care a fost ridicat şi turnul. Mănăstirea Feleacu a fost înfiinţatã în secolul 16, devenind treptat un puternic focar de culturã, iar în secolul 18 un important centru cu şcoalã de zugravi. La începutul secolului 20 mai existau doar urmele acestui aşezãmânt monahal, el fiind reînfiinţat în anul 1991, ca mãnãstire de cãlugãri. Lângă vechea biserică a fost construit, în anii 1993-1995, paraclisul cu hramul „Sfântul Ştefan cel Mare”, iar în anii 1994-2004 s-au construit chiliile şi biserica mare a mănăstirii cu hramul „Sfânta Treime”. De la aceastã mănăstire provin un Liturghier slavon din 1481, cu frontispicii pictate, un Tetraevangheliar din 1488, ferecat în argint (astãzi pãstrat la Biblioteca judeţeanã “Octavian Goga” din Cluj-Napoca), un manuscris slavon din 1681 cu Faptele Apostolilor ş.a.