PĂDUREA CRAIULUI, Culmea muntoasă ~ → M-ţii Pădurea Craiului, Capitolul Munţi, litera P.
PĂPUŞA, culme muntoasă în partea de Nord Est a Masivului Iezer (Carpaţii Meridionali), cuprinsă între cursurile superioare ale râurilor Dâmboviţa (la Nord şi Est) şi Râu Târgului (la Vest), alcătuită din şisturi cristaline. Culmea Păpuşa prezintă un relief de tip alpin, cu frecvente urme ale glaciaţiei cuaternare. Altitudinea maximă: 2 391 m (vârful Păpuşa). Împreună cu celelalte culmi ale Masivului Iezer (Iezeru Mare, 2 462 m, Roşu, 2 473 m, Bătrâna, 2 341 m) formează o mare unitate montană, cunoscută în literatura de specialitate şi sub numele de Masivul Iezer-Păpuşa. Nod hidrografic.
PIETRICICA, vastă culme deluroasă în Subcarpaţii Moldovei, extinsă pe direcţie Nord Vest-Sud Est, între văile râurilor Bistriţa (la Nord), Siret (la Est), Trotuş (la Sud) şi Tazlău (la Vest). Culmea Pietricica, parte componentă a unui anticlinal, este alcătuită din gresii, marne grezoase cu gipsuri, nisipuri, argile marnoase cu conglomerate burdigaliene, dezvoltate deasupra unei catene hercinice scufundate, alcătuită din şisturi verzi şi formaţiuni de fliş oligocen. Relieful culmii Pietricica este accidentat şi contrastant de la un loc la altul (înălţimi rotunjite sau vârfuri conice semeţe, mici cueste, văi largi care o fragmentează etc.): în partea de Nord prezintă un aspect frământat, pe o structură cutată şi faliată, cu văi adânci şi vârfuri rotunjite, nu prea înalte (vârful Pietricica, 586 m), partea centrală este mai masivă şi mai înaltă (vârful Cărunta, 717 m), iar partea de Sud se termină cu piscuri semeţe, piramidale, asemănătoare celor montane (vârfurile Biene, 746 m – altitudinea maximă a culmii Pietricica). Această culme, cu versante puternic înclinate şi înălţimi mari, mărgineşte spre Nord Depresiunea Cracău-Bistriţa, spre Vest Depresiunea Tazlău-Caşin, iar spre Sud Est, dincolo de Depresiunea Capăta, se continuă cu o platformă piemontană, numită Piemontul Pănceştilor sau Culmea Trotuşului. Aco- perită cu păduri de fag şi carpen şi cu fâneţe. Culmea Pietricica mai este cunoscută şi sub numele de Culmea Tazlăului sau Pietricica Bacăului.
PIETRICICA, mare culme muntoasă în partea central-estică a Carpaţilor Orientali, situată la limita cu Subcarpaţii Moldovei, care domină dinspre Est-Sud Est municipiul Piatra-Neamţ, cu altitudinea ei de 530 m. Alcatuită din roci calcaroase, marne, şisturi argiloase şi gresii care conţin o mare cantitate de fosile din perioada Oligocen (circa 12 milioane de ani în urmă), reprezentate prin peşti, crabi, scoici, insecte, alge ş.a. Culmea Pietricica, acoperită în mare parte cu păduri de foioase în amestec cu conifere, a fost declarată arie protejată la 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României la 12 aprilie 2000.
PLEŞU, culme deluroasă în partea de Nord Vest a Subcarpaţilor Neamţului, extinsă pe o lungime de 24 km, pe direcţie Nord Vest-Sud Est, între văile râurilor Neamţ (la Vest) şi Nemţişor (la Est). S-a format pe un anticlinal alcătuit din conglomerate burdigaliene cu şisturi verzi, fapt care a favorizat apariţia unor abrupturi de peste 400 m faţă de Depresiunea Neamţ din Sud-Sud Est. Altitudinea maximă: 915 m. Acoperită cu păduri de fag în amestec cu conifere şi chiar din păduri de molid în amestec cu brad.
PRELUCA, culme muntoasă, cu aspect insular, situată în partea de Nord a Podişului Someşan, parte componentă a şirului de munţi scufundaţi („jugul intracarpatic”) care fac legătura între Carpaţii Orientali şi cei Occidentali. Extinsă pe direcţie Est-Vest, între râul Lăpuş (la Sud) şi aliniamentul văilor Cavnic şi Bloaja (la Nord), Preluca are aspectul unui deal înalt, cu abrupturi (tectono-erozive) accentuate spre Nord, cu o culme largă, teşită ca o platformă. Este alcătuită din şisturi cristaline în care râurile Lăpuş şi Cavnic au săpat defilee epigenetice. Altitudinea maximă: 810 m (vârful Florii). Acoperită cu păduri de fag şi gorun în proporţie de peste 85% din suprafaţa sa totală care este de 107 km2.
PRICOPAN, culme muntoasă secundară în partea de Nord Vest a M-ţilor Măcin, extinsă pe direcţie Nord Vest-Sud Est, la Nord şi Nord Est de oraşul Măcin. Alcătuită din granite, granodiorite, bazalte şi calcare triasice. Active procese de dezagregare a rocilor. Altitudinea maximă: 370 m (vârful Pricopan). Exploatari de granit.
PRISNEL, culme muntoasă în partea de Nord a Podişului Someşan, parte componentă a şirului de munţi scufundaţi („jugul intracarpatic”) care fac legătura între Carpaţii Orientali şi cei Occidentali. Extinsă pe direcţie Nord-Nord Est – Sud-Sud Vest, în prelungirea de Nord Est a M-ţilor Meseş, în interiorul marelui meandru făcut de râul Someş în zona oraşului Jibou, culmea Prisnel are aspectul unui deal înalt, cu povârnişuri abrupte şi cu o culme largă, teşită ca o platformă. Este alcătuită din şisturi cristaline şi petice de calcar. Altitudinea maximă: 651 m (vârful Prisnel). Acoperită cu păduri de carpen (Carpinus betulus) şi gorun (Quercus patraea).