Frasin

Date generale

Oraşul Frasin se află în partea de Nord Est a României, în provincia istorică Bucovina, în zona centrală a judeţului Suceava, în Depr. Gura Humorului, la poalele Obcinei Mari, în apropiere de confluenţa râului Suha cu râul Moldova, la intersecţia paralelei de 47º31’06” latitudine nordicã cu meridianul de 25º46’55” longitudine esticã, la 43 km Sud Vest de municipiul Suceava; 6 568 loc. (1 ian. 2019), din care 3 295 de sex masc. şi 3 273 fem. Supr.: 87,3 km2, din care 8 km2 în intravilan; densitatea: 821 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 876 loc., 5 632 de persoane erau români (95,8%) şi 244 loc. (4,2%) aparţineau altor etnii (germani ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 5 542 ortodocşi (94,3%), 73 romano-catolici (1,2%) şi 261 loc. (4,5%) aparţineau altor confesiuni (penticostali, adventişti de ziua a şaptea, reformaţi ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de c.f. pe linia Suceava – Gura Humorului – Frasin – Vama – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, inauguratã în anul 1888. Nod rutier. Expl. de gaze naturale, forestiere şi de balast. Fabrică de mobilă, scoasă la vânzare în anul 2014; fabrică de cherestea şi ambalaje, distrusă de un incendiu la 10 mai 2011, dată la care aceasta se afla în procedură de lichidare. Confecţii metalice (binale, termopane ş.a.). Colectarea plantelor medicinale şi a fuctelor de pãdure. Agroturism. Biblioteca publică “George Sidorovici”, înfiinţată în anul 1946, azi cu peste 10 000 de volume. Cămin Cultural.

Istoric

Oraşul Frasin apare menţionat documentar, pentru prima oară, pe unele hărţi ruseşti din anii 1772-1775, cu numele La Fras, apoi este consemnat ca sat în 1785 şi apoi ca aşezare dezvoltată, cu statut de comună, în anul 1850. În anul 1783, la Frasin s-au stabilit numeroşi rromi, care fuseseră eliberaţi de pe moşiile mănăstirilor Voroneţ, Humor şi Moldoviţa unde lucraseră ca robi. În perioada 1804-1810 au fost colonizaţi mineri şi meseriaşi germani, apoi ucraineni veniţi ca să muncească la exploatările forestiere (prima fabrică de cherestea fiind inaugurată în anul 1810), iar în ultimele două decenii ale secolului 19, în timpul marii migraţii economice din Galiţia, la Frasin s-au stabilit numeroase familii de evrei. Comuna Frasin a fost declarată oraş la 7 apr. 2004 având în subordine ad-tivă localitatea componentă Bucşoaia şi satele Doroteia şi Plutoniţa. Satul Doroteia apare consemnat în cronicile medievale cu variantele Doroteiu, Dorotheiu, Dorotea, Dorotha, Doroftei şi din anul 1936 Doroteia – nume care derivă de la cuvântul grecesc Dorotei, care înseamnă darul lui Dumnezeu (doron = dar, cadou şi Theos = Dumnezeu).

Monumente

În oraşul Frasin se află biserica ortodoxă cu hramul „Sfânta Treime” (1999-2003), iar în localitatea componentă Bucşoaia există biserica romano-catolică „Naşterea Maicii Domnului”, construită de comunitatea germană în anii 1896-1898, şi biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (24 m lungime, 13 m lăţime şi 15 m înălţime) datând din anul 1854, construită pentru comunitatea ortodoxă. Biserica este dominată de o turlă octogonală pe naos, încadrată de două turle mai mici, una plasată deasupra altarului şi alta deasupra pridvorului. Biserica a fost consolidată şi reparată în anii 2010-2017 şi resfinţită la 11 iunie 2017, când i s-a atribuit şi un al doilea hram – „Duminica Tuturor Sfinţilor”. În satul Doroteia se află biserica ortodoxă cu hramul „Înălţarea Domnului” (17,50 m lungime şi 10,50 m lăţime), construită din lemn pe temelie de piatră, în anii 1872-1875 (sfinţită la 17 nov. stil vechi/29 nov. stil nou 1881, reparată şi resfinţită în anul 1992), iar în satul Plutoniţa există schitul „Adormirea Maicii Domnului”, întemeiat în anii 1997-1998. În arealul oraşului Frasin, în Dealul Frasin, se află un punct fosilifer cu numuliţi, lemelibranhiate ş.a., datând din Eocen (a doua epocă a Paleogenului).