Mănăstirea Cernica (de călugări), ctitorită în anul 1608 de vornicul Cernica Ştirbei, în timpul domniei lui Radu Şerban (1602-1610), ulterior reconstruită şi restaurată în 1781, se află în satul Cernica, pe malul de Nord Est al lacului Cernica, şi pe ostroavele legate de mal printr-o limbă îngustă de pământ. Pe locul primei biserici a mănăstirii se află astăzi biserica având hramul „Sfântul Nicolae” din Ostrov, zidită în perioada 1809–1815 prin osârdia stareţului Timotei şi pictată de zugravii Fotache şi Nicolae Polcovnicu. Biserica principală a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Gheorghe”, a fost construită în anii 1831–1842 prin grija stareţului Calinic (stareţ al mănăstirii în anii 1818–1850, canonizat în 1955), care a mutat întreaga obşte în chiliile din jurul acestei biserici. Complexul monahal a fost restaurat în anii ’60 ai secolului 20 prin grija Patriarhului Iustinian Marina. Muzeu de artă religioasã cu circa 300 de piese (icoane, manuscrise, obiecte de cult, ferecături, broderii) şi cu o cameră memorială Gala Galaction. Bibliotecă cu peste 14 000 de volume. Casa memorială a Sfântului Calinic. La mănăstirea Cernica au trăit o perioadă poetul Tudor Arghezi, cunoscut cu numele monahul Iosif, scriitorul Gala Galaction, scriitorul şi medicul Vasile Voiculescu, clericul şi cărturarul Naum Râmniceanu ş.a. În cimitirul mănăstirii, unde se află şi biserica având hramul „Sfântul Lazăr”, construită în anul 1804 prin grija arhimandritului Gheorghe, sunt îngropate numeroase personalităţi, printre care Ioan Lupaş, Gala Galaction, Pantelimon (Pan.) Halippa, pictorul Ion Ţuculescu, mitropolitul Nifon, actriţa Stela Popescu ş.a. În secolele 18–19, la Cernica a funcţionat şcoala de zugravi şi copişti a pictorului Nicolae Polcovnicu. În cadrul complexului monahal de la Cernica mai sunt încă trei paraclise cu hramurile „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1783), „Adormirea Maicii Domnului” (1790) şi „Sfântul Apostol Ioan” (ctitorie din anul 1842 a stareţului de atunci, Calinic). În incinta mănăstirii se află câteva exemplare seculare de stejar (Quercus robur), declarate monumente ale naturii.
