Munţi (H)

HARGHITA,  masiv muntos vulcanic, situat în partea de Vest-Sud Vest a Carpaţilor Orientali, delimitat de Depresiunea Giurgeu (la Nord), Depresiunea Ciuc (Est), M-ţii Bodoc (Sud Est), M-ţii Baraolt (Sud), Subcarpaţii Homoroadelor (Sud Vest), Podişul Târnavelor (Vest) şi M-ţii Gurghiu (Nord Vest). Alcătuit dintr-o masã imensă de andezite cu piroxeni şi amfiboli, piroclastite şi andezite bazaltoide. Se prezintã ca un platou înalt, cu orientare Nord-Nord Vest-Sud-Sud Est, neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic 1 589 m, Ascuţit 1 685 m, Cucu 1 558 m ş.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice. Alt. max.: 1 800 m (vf. Harghita). Constituie un important nod hidrografic din care izvorăsc numeroase râuri, în cea mai mare parte afl. pe dr. ai Oltului (Groapa Apei, Mădăraşu Mare, Segheş, Beta, Vârghiş etc.). Acoperit cu păduri de conifere (molid, brad)şi pajişti (la peste 1 500 m alt.). Turism.

HĂŞMAŞ, masiv muntos în partea centrală a Carpaţilor Orientali, între M-ţii Giurgeu (la Nord), M-ţii Tarcău (Est), M-ţii Ciuc (Sud Est), Depresiunea Ciuc (Sud) şi Depresiunea Giurgeu (Vest), alcătuit din şisturi cristaline cu mică albă, şisturi argiloase, andezite, dolomite şi calcare jurasice şi cretacice. Alt. max.: 1 793 m (vf. Hăşmaşu Mare). Afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei). În partea de Sud a culmii principale a M-ţilor Hăşmaş se află Piatra Singuratică/1 608 m alt. (→) şi Piatra Ascuţită, la poalele cãrora existã întinse câmpuri de grohotişuri. Masivul Hăşmaş este declarat rezervaţie naturală de tip mixt şi arie protejată de interes naţional, declarată ca atare la 6 martie 2000, şi face parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, înfiinţat în anul 1990 şi extins pe o suprafaţă de 65,8 km2. Masivul Hăşmaş este acoperit cu păduri de molid (Picea abies), de fag (Fagus sylvatica) în amestec cu stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus) ş.a., cu asociaţii de arbuşti, printre care alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas), afin (Vaccinium myrtillus), arin negru (Alnus glutinosa) ş.a., iar la peste 1 500–1 600 m alt. se extind pajiştile naturale în care vegetează specii rare de plante, printre care floarea-de-colţi (Leontopodium alpinum), declarată plantă ocrotită şi monument al naturii, papucul-doamnei (Cypripedium calceolus), sângele voinicului (Nigritella rubra), specie ocrotită, piciorul-cocoşului de munte (Ranunculus montanus), vulturica (Hieracium pojoritense), bulbucul de munte (Trollius europaeus) ş.a. Fauna este reprezentată prin capra neagră (Rupicapra rupicapra), colonizată în această zonă în anii ’70 ai secolului 20, cerbul, căprioara, ursul brun, lupul, vulpea, mistreţul, pisica salbatică, cocoşul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte, codobatura, piţigoiul mare ş.a. M-tii Hăşmaş mai sunt cunoscuti şi sub numele de M-ţii Curmăturii sau M-ţii Hăghimaş. Important nod orohidrografic (de aici izvorăsc râurile Olt, Mureş, Bicaz, Bicăjel ş.a.). Obiectiv turistic. Cabană situată la 1504 m altitudine, la poalele de Sud Est ale Pietrei Singuratice, construită în anul 1932 şi renovată în anii 2010-2011, când a fost dotată cu panouri solare.

Piatra Singuratică (M-ţii Hăşmaş)
Piatra Singuratică (M-ţii Hăşmaş) (Photo by Deme Jozsef on Unsplash)