Munţi (H)

HARGHITA,  masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpaţilor Orientali, delimitat de Depr. Giurgeu (la N), Depr. Ciuc (E), M-ţii Bodoc (SE), M-ţii Baraolt (S), Subcarpaţii Homoroadelor (SV), Pod. Târnavelor (V) şi M-ţii Gurghiu (NV). Alcãtuit dintr-o masã imensã de andezite cu piroxeni şi amfiboli, piroclastite şi andezite bazaltoide. Se prezintã ca un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic 1 589 m, Ascuţit 1 685 m, Cucu 1 558 m ş.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice. Alt. max.: 1 800 m (vf. Harghita). Constituie un important nod hidrografic din care izvorãsc numeroase râuri, în cea mai mare parte afl. pe dr. ai Oltului (Groapa Apei, Mãdãraşu Mare, Segheş, Beta, Vârghiş etc.). Acoperit cu pãduri de conifere (molid, brad)şi pajişti (la peste 1 500 m alt.). Turism.

HÃŞMAŞ, masiv muntos în partea centralã a Carpaţilor Orientali, între M-ţii Giurgeu (la N), M-ţii Tarcãu (E), M-ţii Ciuc (SE), Depr. Ciuc (S) şi Depr. Giurgeu (V). Alcãtuit din şisturi cristaline şi calcare jurasice. Alt. max.: 1 792 m (vf. Hãşmaşu Mare). Afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei). În partea de S a culmii principale a M-ţilor H. se aflã Piatra Singuraticã şi Piatra Ascuţitã, la poalele cãrora existã întinse câmpuri de grohotişuri. Acoperit cu pãduri de molid, iar la peste 1 500– 1 600 m alt. se extind pajişti naturale. Pe stâncãriile calcaroase se întâlnesc o serie de raritãţi floristice, printre care se remarcã sângele voinicului (Nigritella rubra), specie ocrotitã. Cunoscut şi sub numele de M-ţii Curmãturii sau M-ţii Hãghimaş. Important nod orohidrografic (de aici izvorãsc râurile Olt, Mureş, Bicaz, Bicãjel ş.a.). Obiectiv turistic.