TECURI, peşteră situată în extremitatea de Sud Est a M-ţilor Sebeş, pe versantul stâng al văii râului Strei, la 926 m altitudine, în perimetrul satului Petros din comuna Baru, judeţul Hunedoara. Lungimea galeriilor: 485 m. Este o peşteră fosilă, în care se intră printr-un aven de 12 m adâncime, de la baza căruia se deschid două galerii (Galeria lacului, spre Sud, şi Galeria principală, spre Nord), foarte meandrate, cu lăţimi de 1–5 m şi înălţimi de 1–13 m. Aceste coridoare (galerii) prezintă pe alocuri săli largi, cu diametrul de 15–20 m şi înalte de circa 5 m, bogat şi variat „împodobite” cu concreţiuni transparente de calcar, incolore sau colorate în nuanţe care variază între roz şi roşu (deosebită este „Camera roşie”). Fascinante sunt şi scurgerile parietale, monocristalele de calcit, domurile de prelingere şi mai ales stalagmitele masive (7 m înălţime) de culoare alb-roz şi stalactitele roşcat-străvezii. Temperatura aerului din peşteră variază între 5 şi 7°C, iar umiditatea între 90 şi 99%. Fauna este reprezentată printr-o specie endemică de coleopter (Sophrochaeta dacica) şi Arrhopalites pygmaeus. Declarată monument al naturii şi rezervaţie speologică (în 1954).
TOPOLNIŢA, peşteră în partea de Sud Vest a României, situată în Podişul Mehedinţi, la 400 m altitudine, pe cursul mijlociu al râului Topolniţa, în sectorul cheilor acestuia, în perimetrul satului Marga (comuna Godeanu, judeţul Mehedinţi). Lungimea galeriilor: 20,5 km (locul 3 pe ţară după Peştera Vântului şi Peştera Hodobana). Cunoscută din anul 1880, dar explorată ştiinţific în anii 1961, 1964–1970, 1974. Dezvoltată în calcarele jurasice ale Dealului Prosăcului prin acţiunea râurilor Topolniţa, Găurinţi şi Ponorăţ, peştera Topolniţa este complexă, grandioasă, extrem de ramificată, având o reţea enormă de galerii-labirint, dispuse pe patru niveluri care comunică între ele prin nenumărate săli vaste, cu tavane înalte de 30–50 m şi dimensiuni ce ajung la 69 x 36 m (exemplu: Sala Mare). În aceste galerii şi săli se află blocuri de prăbuşire, imense depozite de guano, lacuri mari şi adânci, numeroase şi variate concreţiuni, de o rară frumuseţe (draperii, baldachine, perle de stâncă, stalagmite de 4–5 m înălţime, stalactite etc.), marmite, cascade, sifoane, chei, tunele, sorburi (ponoare) etc. Temperatura aerului în interiorul peşterii este constantă (8–10°C) tot timpul anului, iar umiditatea aerului este de 98%. Din cauza celor cinci guri de acces în interiorul peşterii se formează puternici curenţi de aer (mai ales vara). Faună de coleoptere. În peşteră există o mare colonie de lilieci şi aici s-au găsit resturi scheletice, fosile, de Ursus spelaeus. Importanţă turistică. Greu accesibilă. Declarată monument al naturii. Pe versantele stâncoase din exteriorul peşterii se dezvoltă o serie de plante saxicole ca Sesleria rigida, Allium flavum, Sempervivum marmoreum, Alyssum pulvinare, Sempervivum heuffeli ş.a., iar printre tufărişurile de liliac se întâlneşte frecvent laleaua pestriţă (Fritillaria montana), declarată monument al naturii.