Mănăstirea Fâstâci, ctitorie din secolul 17 a familiei Palade, se aflã în perimetrul satului Fâstâci din comuna Cozmeşti, judeţul Vaslui, la 17 km Nord-Vest de municipiul Vaslui, adăpostind în prezent o obşte de cãlugãriţe. Prima menţiune documentarã a mănăstirii datează din 24 ianuarie 1635. Biserica actualã, cu hramul “Sfântul Nicolae”, declaratã monument istoric, a fost construitã în anul 1721, pe locul vechii biserici, din iniţiativa şi pe cheltuiala domnului Moldovei, Mihai Racoviţã-Cehan. Biserica aparţine stilului baroc monumental şi este de plan triconic, cu altar, naos, pronaos supralãrgit şi pridvor cu cu arcade trilobate susţinute de coloane din cãrãmidã. Faţadele bisericii, împãrţite în două registre de un brâu median, sunt ornamentate cu panouri, arcaturi în acoladă şi medalioane adâncite în zidãrie. Deasupra naosului şi pronaosului se înalţã câte o turlã impunãtoare de formã octogonalã. Biserica a fost renovatã şi pictată în anul 1851, păstrând în pronaos un valoros tablou votiv care-l înfãţişeazã pe domnul Mihai Racoviţã-Cehan, reabilitată în anii 2020-2021 şi sfinţită la 26 iulie 2021. Zidul de incintã şi chiliile au fost ridicate în 1834, iar turnul-clopotniţã, care strãjuieşte ansamblul monastic, dateazã din 1808. Dupã secularizarea averilor mănăstireşti, prin intrarea în vigoare a Legii din 17/29 decembrie 1863, biserica mănăstirii Fâstâci a funcţionat ca biserică de mir pânã în anul 1990 când a fost reînfiinţatã mãnãstirea cu o obşte de cãlugãri şi apoi transformatã în mãnãstire de cãlugãriţe în anul 1993.