OAŞA, lac de acumulare situat în perimetrul comunei Şugag, judeţul Alba, pe valea superioară a râului Sebeş, în aval de confluenţa acestuia cu râul Bistra, la 1 255 m altitudine, între pantele M-ţilor Şureanu (la Est) şi cele ale M-ţilor Cindrel (la Vest), străjuit de vârful Oaşa Mare (1 731 m altitudine) din M-ţii Cindrel şi de vârful Fetiţa (1 690 m altitudine) din M-tii Şureanu. Barajul, construit din anrocamente cu mască de beton armat, în perioada 1974-1983, are 91 m înălţime, 300 m lungime, o lăţime la bază de 250 m şi de 10 m la coronament şi este traversat de şoseaua Transalpină, care asigură legătura dintre oraşul Novaci (Oltenia) şi municipiul Sebeş (Transilvania). Lacul de acumulare, format în spatele barajului, are o lungime de circa 6 km, o lăţime variabilă, o suprafaţă de 460 ha şi un volum de 136 milioane m3. Malurile lacului Oaşa sunt acoperite, în întregime, de păduri dese de conifere (molizi şi brazi). Apele lacului Oaşa pun în mişcare turbinele hidrocentralei Gâlceag, intrată în funcţiune în anul 1983, având două grupuri energetice de câte 75 MW fiecare (în total, puterea instalată: 150 MW).
OCHIUL BEIULUI, Lacul ~, lac carstic situat în arealul comunei Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin, la 310 m altitudine, într-o pădure prin care şerpuieşte râul Beiu, în aval de cascada Beuşniţa, în cadrul Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa. Suprafaţa: 284 m2; adâncimea maximă: 3,6 m; diametrul lacului: circa 15 m; temperatura medie anuală a apei lacului variază între +4° şi +8°C, fapt care determină ca apa lacului să nu îngheţe niciodată. Lacul Beiu este alimentat de un izvor submers şi excelează prin limpezimea deosebită a apei şi mai ales prin culoarea unică, turcoază-albăstrui-verzuie.
OCNA PUSTIE (sau AVRAM IANCU), Lacul ~, lac antroposalin, situat în arealul oraşului Ocna Sibiului, format pe locul salinei „Fodina Maior”/Grosse Grube (abandonată în 1817). Suprafaţa: 2 648,20 m2 (împreună cu lacul Ocniţa, care are 7 494,80 m2, cu care are legătură, ocupă o suprafaţă totală de 10 143 m2); adâncimea maximă: 132,50 m (cel mai adânc lac de origine antroposalină din România); salinitatea: 180–200 g/l la suprafaţă (în funcţie de anotimp).
OCNIŢA, lac antroposalin format în craterul salinei Fodina Minor (Kleine Grube), în anul 1817. Suprafaţa: 7 494,80 m2; 145 m lungime; 77,50 m lăţime; 83 m adâncime (al doilea după lacul Avram Iancu); salinitatea: 170-260 g/l; împreună cu lacul Ocna Pustie (sau Avram Iancu), care are 2 648,20 m2 şi cu care are legatură, ocupă o suprafaţă totală de 10 143 m2.
OGLINDA MÂNDREI, lac glaciar în M-ţii Parâng, la 2 153 m altitudine. Suprafaţa: 1,1 ha; adâncimea maximă: 8,30 m.