Lacuri (O)

OCHIUL BEIULUI, Lacul ~, lac carstic situat în arealul comunei Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin, la 310 m alt., într-o pădure prin care şerpuieşte râul Beiu, în aval de cascada Beuşniţa, în cadrul Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, Supr.: 284 m2; ad. max.: 3,6 m; diametrul lacului: circa 15 m; temperatura medie anuală a apei lacului variază între +4° şi +8° C, fapt ce determină ca apa lacului să nu îngheţe niciodată. Lacul Beiu este alimentat de un izvor submers şi excelează prin limpezimea deosebită a apei şi mai ales prin culoarea unică, turcoaz-albăstrui-verzuie.

Lacul Ochiul Beiului (jud. Caraș-Severin)
Lacul Ochiul Beiului (jud. Caraș-Severin) (Credit: Cătălin Nicolae Buzea)

OCNA PUSTIE (sau AVRAM IANCU), Lacul ~, lac antroposalin, situat în arealul oraşului Ocna Sibiului, format pe locul salinei „Fodina Maior”/Grosse Grube (abandonată în 1817). Supr.: 2 648,20 m2 (împreună cu lacul Ocniţa, care are 7 494,80 m2, cu care are legătură, ocupă o suprafaţă totală de 10 143 m2); ad. max.: 132,50 m (cel mai adânc lac de origine antroposalină din România); salinitatea: 180–200 g/l la suprafaţă (în funcţie de anotimp).

OCNIŢA, lac antroposalin format în craterul salinei Fodina Minor (Kleine Grube), în anul 1817. Supr.: 7 494,80 m2; 145 m lungime; 77,50 m lăţime; 83 m adâncime (al doilea după lacul Avram Iancu), salinitatea: 170-260 g/l; împreună cu lacul Ocna Pustie (sau Avram Iancu), care are 2 648,20 m2 şi cu care are legatură, ocupă o suprafaţă totală de 10 143 m2.

OGLINDA MÂNDREI, lac glaciar în M-ţii Parâng, la 2 153 m alt. Supr.: 1,1 ha; ad. max.: 8,30 m.