Fundulea

Date generale

Oraşul Fundulea se află în partea de Sud Est a României, în provincia istorică Muntenia, în zona de Nord Vest a judeţului Călăraşi, în Câmpia Mostiştei (parte componentă a Câmpiei Bărăganului), la 70 m alt., în apropiere de confluenţa râului Catana cu Mostiştea, la intersecţia paralelei de 44°27′10′′ latitudine nordicã cu meridianul de 26°30′55′′ longitudine esticã, la 97 km Nord Vest de municipiul Călăraşi şi la 38 km Est de capitala ţãrii, Bucureşti; 6 665 loc. (1 ian. 2019), din care 3 253 loc. de sex masc. şi 3 412 fem. Supr.: 106 km2, din care 19,2 km2 în intravilan; densitatea: 347 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 6 851 loc., 6 035 de persoane erau români (88,1%), 410 rromi (6,0%) şi 406 loc. (5,9%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 6 277 de ortodocşi (91,6%), 100 baptişti (1,4%) şi 474 loc. (7,0%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, penticostali, romano-catolici ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Staţie de c.f. (inaugurată la 17 nov. 1886) pe linia Bucureşti – Constanţa. Nod rutier pe autostrada Soarelui (A2), Bucureşti – Constanţa. Producţie de confecţii metalice, de produse chimice (pesticide, reactivi chimici pentru tratarea apelor şi pentru epurarea apelor uzate, antispumanţi, biocide, oxidanţi ş.a.), de mobilă pentru birouri, de furnire şi panouri din lemn, de zahăr, de băuturi răcoritoare şi de hrană pentru animalele de companie. Fermă de creştere a bovinelor. Culturi de cereale, plante tehnice şi de nutreţ, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe etc. Institut de Cercetări pentru cereale şi plante tehnice, înfiinţat în 1962 prin fuzionarea Institutului pentru cultura porumbului (înfiinţat în 1957) cu Departamentul culturilor de câmp de la Institutul de Cercetări Agronomice (întemeiat în 1927). De la 1 ian. 2003 acest institut poartă numele Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă şi este specializat în crearea de noi soiuri de plante, ameliorate genetic, cu producţii mari şi rezistente la boli. Staţiune de cultură a plantelor medicinale. Institut de cercetare şi producţie a sfeclei de zahăr. Cămin Cultural. Bibliotecă publică.

Istoric

În arealul satului Gostilele, pe malul stâng al râului Mostiştea, au fost descoperite vestigii neolitice, aparţinând Culturii materiale Gumelniţa (mileniile 4-3 î.Hr.), urme din prima Epocă a fierului/Hallstatt (1200-400 î.Hr.) şi rămăşiţele unei aşezări aparţinând Culturii materiale Dridu (secolele 8-11), din care s-au recuperat fragmente de vase ceramice. În perimetrul fostului sat Boanca (înfiinţat în anul 1864, prin împroprietărirea ţăranilor cu pământ şi desfiinţat la 26 iul. 1977) au fost identificate vestigiile unei aşezări geto-dacice. Tradiţia orală pomeneşte de existenţa în această zonă a unei vechi aşezări, cu numele Catana (ramasă cunoscută de-a lungul timpului, din generaţie în generaţie, doar din spusele oamenilor), înfiinţată de persoane venite din diferite părţi ale ţării, care se refugiau din calea barbarilor. Aşezarea Fundulea apare menţionată documentar ca sat, pentru prima oară, într-un document din anul 1463 emis de domnul Ţării Româneşti, Radu cel Frumos, iar apoi este atestat documentar în 1778. Satul Gostilele este menţionat documentar, prima oară, în 1583, într-un act de danie semnat de domnul Ţării Româneşti, Mihnea Turcitul, iar ulterior figurează în documentele anilor 1589, 7 apr. 1613, 1677, 1680, 1757 ş.a. La sfârşitul secolului 19, Fundulea avea statut de comună rurală, cu numele Crângul-Fundulele, cu 1 160 de persoane, adăpostite în 306 case, formată din satele Crângu, Fundulele şi Gostilele. În anul 1931, localitatea apare consemnată doar cu numele Fundulea, alcatuita din satele Boanca, Crângu, Fundulea, Fundulea-Mordolăescu, Fundulea-General Popescu, Fundulea-Mihăilescu, Fundulea-Gheorghe Răzorea, Fundulea-Staţia Fundulea şi Principele Nicolae. În anul 1948, toate satele care erau precedate de numele Fundulea au fost grupate într-un singur sat, cu numele Fundulea. Satul Principele Nicolae a fost înfiinţat în anul 1921, prin împroprietărirea unor mocani cu pământ, veniţi din judeţele Argeş şi Dâmboviţa, în 1928 i s-a schimbat numele în Alexandru Ioan Cuza, iar după inundaţiile catastrofale din anul 1970, satul a fost dezafectat treptat până în anul 1978. Deşi acest sat nu mai are nici un locuitor, ci doar ruinele bisericii, el există oficial în documente, întrucât legea nu a fost modificată corespunzator din care sa reiasă că a fost desfiinţat. La 17 febr. 1968, satul Crângu a fost desfiinţat şi unificat cu satul Fundulea, iar comuna Fundulea a fost declarată oraş la 18 apr. 1989, având în subordine ad-tivă satul Gostilele (menţionat documentar în 1583).

Monumente

În oraşul Fundulea se află biserica „Sfântul Nicolae” , construită în anii 1854-1860, pictată de Nae Pantelimonescu în 1934 şi repictată în 1997-1998, şi biserica “Sfântul Spiridon”, zidită în anii 1860-1861, azi declarată monument istoric, iar in satul Gostilele există biserica “Adormirea Maicii Domnului”.