Râuri (S)

SABAR, râu, afl. stg. al Argeşului pe terit. com. Hotarele (jud. Giurgiu); 144 km; supr. bazinului: 2 376 km2. Izv. din SE Piem. Cândeşti, de la 450 m alt., curge mai întâi pe direcţie N-S, iar pe terit. com. Crângurile (jud. Dâmboviţa) îşi schimbă direcţia către SE, având, pe tot parcursul, albia paralelă cu aceea a râului Argeş, cu care formează o luncă comună, folosită cu precădere în legumicultură. Afl. pr.: Potopul (considerat de unii geografi ca izv. pr. al Sabarului, cu o lungime de 45 km şi o supr. a bazinului de 305 km2), Şuţa, Ciorogârla. Cunoscut şi sub numele de Răstoaca (în cursul superior).

SADU, râu, afl. dr. al Cibinului pe terit. oraşului Tălmaciu (jud. Sibiu); 43 km; supr. bazinului: 280 km2. Izv. din NV M-ţilor Lotrului, de sub vf. Ştefleşti, de la 1 940 m alt., şi curge pe direcţie SV-NE, pe o pantă medie de 35‰ (în zona de confl. cu Sădurel panta fiind de 64‰), separând M-ţii Lotrului de M-ţii Cindrel. Datorită pantelor accentuate şi a debitului constant ridicat, pe cursul superior al râului Sadu au fost construite lacurile de acumulare Sadu II (4 ha; vol.: 700 mii m3; barajul are 30 m înălţime) şi Sadu V sau Negovanu (35 ha; vol.: 6,3 mil. m3; barajul de 65 m înălţime) care alimentează hidrocentralele Sadu II, construită în anii 1896–1905 şi, respectiv, Sadu V (27,4 MW), dată în folosinţă în 1955. Pe malul lacului Negovanu se află cabana Gâtu Berbecului (1 175 m alt.); zonă de interes turistic.

SAMUS, denumirea geto-dacă a râului Someş. Preluată de romani, denumirea a fost atribuită unei aşezări militare şi civile Samum (→ Căşeiu).

SÂI, râu, afl. stg. al Dunării în amonte de Turnu Măgurele; 81 km; supr. bazinului: 352 km2. Izv. din Câmpia Boian şi curge paralel şi în apropiere de cursul inf. al Oltului. Mulţi geografi consideră râul Sâi ca fiind un vechi curs, părăsit, al Oltului, fapt pentru care este denumit, sugestiv, Oltu Mic.

SEBEŞ, râu, afl. stg. al Mureşului la 12 km aval de municipiul Sebeş; 88 km; supr. bazinului: 1 280 km2. Izv. prin pârâul Valea Frumoasă din partea de S a M-ţilor Cindrel, de la 2 060 m alt., de sub vf. Cindrel (2 244 m alt.). Curge mai întâi pe direcţie NE-SV, prin culoarul longitudinal mărginit la S de M-ţii Lotrului, dominat de vf. Ştefleşti (2 242 m alt.), şi la N de M-ţii Cindrel, iar după ce primeşte afl. Tărtărău pe partea stg., râul capătă o direcţie de curgere predominantă către N, făcând o serie de meandre impuse de tectonică şi de eroziunea diferenţială în rocile cristaline, separând M-ţii Şureanu (în V) de M-ţii Cindrel (în E). În zona montană, Sebeşul are o pantă accentuată de scurgere (în medie 18‰, iar în amonte de com. Şugag panta ajunge la 29‰), fapt ce a permis construirea, în aval de Gâlceag, începând din 1979, a mai multor lacuri de acumulare şi hidrocentrale. Debitul mediu multianual în zona de vărsare este de 12 m3/s. Afl. pr.: Bistra, Dobra, Secaş. În zona montană, la 1 255 m alt. au fost construite (1979–1983) barajul (92 m înălţime) şi lacul de acumulare Oaşa (6 km lungime; supr.: 400 ha; vol.: 136 mil. m3), iar în aval, la 790 m alt., acumularea Tău (81 ha; vol.: 20 mil. m3; barajul are 70 m înălţime), inundată în 1982. „Constelaţia” hidrocentralelor este formată din centralele de la Gâlceag (150 MW), Şugag (150 MW), Săsciori (42 MW), Petreşti (4 MW) ş.a. Valea Sebeşului este însoţită, pe aproape întreg parcursul ei, de drumul alpin Novaci – Oaşa – Sebeş.

SECAŞ, râu, afl. dr. al Sebeşului, în aval de municipiul Sebeş; 42 km; supr. bazinului: 560 km2. Izv. din partea de E a Pod. Secaşelor, din arealul com. Păuca (jud. Sibiu).

SECAŞ, râu, afl. stg. al Târnavei, în aval de municipiul Blaj; 37 km; supr. bazinului: 356 km2. Izv. din partea de E a Pod. Secaşelor, de pe terit. com. Păuca (jud. Sibiu).

SERETOS, denumirea antică a râului Siret.

SITNA, râu, afl. dr. al Jijiei pe terit. com. Hlipiceni, jud. Botoşani; 69 km; supr. bazinului: 953 km2. Izv. din Dealul Bour (E Pod. Sucevei), din arealul com. Văculeşti şi drenează părţile de V şi S ale Câmpiei Jijiei Superioare. Pe cursul său inf. se află lacul Drăcşani, unul dintre cele mai mari iazuri din jud. Botoşani (440 ha).

SLĂNIC, râu, afl. stg. al Buzăului pe terit. com. Săpoca, jud. Buzău; 65 km; supr. bazinului: 432 km2. Izv. din partea de S a M-ţilor Vrancei, de sub vf. Furu, curge mai întâi pe direcţie N-S, intră apoi în zona subcarpatică la Lopătari, unde îşi schimbă direcţia către E, drenează un areal cu depozite salifere care-i îmbogăţeşte apele în săruri, iar în aval de localit. Vintilă Vodă îşi îndreaptă cursul către S.

SNAGOV, râu, afl. dr. al Ialomiţei pe terit. com. Gruiu (jud. Ilfov); 46 km; supr. bazinului: 203 km2. Izv. din partea de E a Câmpiei Titu, din arealul com. Butimanu (jud. Dâmboviţa), şi străbate reg. de N a Câmpiei Vlăsiei. Pe cursul superior s-a format heleşteul Butimanu, iar în cursul mijlociu şi inferior, limanul fluviatil Snagov.

SOMEŞ, râu în NV României, afl. stg. al Tisei pe terit. Ungariei; 435 km (din care 376 km pe terit. României); supr. bazinului 15 015 km2 (14 464 km2 pe terit. României). Someşul se formează prin unirea, pe terit. com. Mica (jud. Cluj), la c. 4 km amonte de municipiul Dej, a râului Someşu Mare cu râul Someşu Mic. Între municipiul Dej şi com. Ileanda (jud. Sălaj) are un curs întortocheat, pe direcţie SE-NV, separând Dealurile Ciceului (în NE) de Dealurile Dejului şi Gârboului (în SV), îşi îndreaptă apoi cursul către SV, strecurându-se printre Culmea Prisnel (la NV) şi Dealurile Gârboului (la SE), fiind forţat să ocolească, pe la S, Culmea Prisnel, prin îngustarea de la Jibou, făcând un cot foarte strâns, după care valea se lărgeşte uşor, îndreptându-se spre N, şerpuind intens printre Dealurile Sălajului (la V) şi Culmea Prisnel (la E), şi drenând apoi SV Depr. Baia Mare. În aval de com. Ardusat (jud. Satu Mare), Someşul îşi schimbă brusc direcţia de curgere către V, printr-o vale extrem de meandrată, traversând Câmpia Someşului şi municipiul Satu Mare, după care părăseşte terit. României la limita com. Dorolţ şi Vetiş (jud. Satu Mare). În zona de câmpie, Someşul are o pantă medie de scurgere foarte redusă (0,45‰), o albie majoră întinsă (5–6 km), numeroase meandre şi un debit mediu multianual de 120 m3/s. Pentru prevenirea inundaţiilor, Someşul este îndiguit în cursul inf. În primăvara anului 1970, din cauza ploilor abundente, debitul Someşul a depăşit 3 300 m3/s faţă de media multianuală de 120 m3/s, inundând o parte a municipiului Satu Mare şi câmpia înconjurătoare. Afl. pr.: Sălătruc, Almaş, Agrij, Sălaj, Lăpuş. În Antichitate era numit Samus.

SOMEŞU CALD, râu, unul dintre izv. Someşului Mic; 64 km; supr. bazinului: 534 km2. Izv. din SE M-ţilor Vlădeasa, de sub vf. Cârligatele (1 694 m alt.), de la 1 385 m alt., dintr-o reg. calcaroasă, cu numeroase fenomene carstice. Imediat după ce izvorăşte, râul dispare printr-un ponor cu peşteră şi, după ce reapare în Peştera Rădesei, pătrunde în reg. Cetăţilor Rădesei, pe care o traversează printr-o peşteră-tunel de 250 m lungime. După ce străbate o zonă de chei, cu pereţi calcaroşi abrupţi şi cu diferenţă de nivel de peste 100 m, numită „Bazarul Someşului”, râul se îndreaptă spre E-NE, porţiune unde pe cursul său s-a format lacul de acumulare Fântânele (→), după care străbate defileul de la Mărişel, unde, pe o distanţă de 13 km, are o cădere de peste 300 m, apele lui odihnindu-se apoi în lacul de acumulare Tarniţa (→). La c. 5 km aval de acumularea de la Tarniţa, Someşulul Cald îşi uneşte apele cu cele ale Someşului Rece în lacul de acumulare Gilău (→), rezultând, la ieşirea din acesta, un singur curs de apă cu numele Someşu Mic.

SOMEŞU MARE, râu în N României, cu cea mai mare extindere a cursului şi bazinului său pe terit. jud. Bistriţa-Năsăud; 118 km; supr. bazinului: 4 490 km2. Se formează prin unirea, la S de pasul Rodna (1 271 m alt.), a pârâului Maria, care izv. din V M-ţilor Suhard, de sub vf. Omu, de la 1 558 m alt., cu pârâul Valea Smeului, al cărui izv. se află în E M-ţilor Rodnei, sub vf. Coşorba (1 547 m alt.). În aval de confl. celor două pâraie, Valea Someşului Mare capătă o direcţie de curgere predominantă NE-SV, separă mai întâi prelungirile M-ţilor Rodnei (în N-NV) de cele ale M-ţilor Bârgău (în S-SE), formând  în această zonă o serie de repezişuri, traversează apoi reg. Dealurilor Năsăudului, trecând prin oraşul Năsăud, iar în aval de Beclean desparte Dealurile Ciceului (în N) de Dealurile Jimborului (în S) printr-o vale mult lărgită, după care confluează cu apele Someşului Mic, pe terit. com. Mica (jud. Cluj), la c. 4 km amonte de municipiul Dej, formând cursul unic al râului Someş. Între izv. şi confl. cu Someşu Mic, panta medie de scurgere a Someşului Mare scade de la 42‰ în arealul com. Rodna (jud. Bistriţa-Năsăud), la 31‰ în zona oraşului Sângeorz-Băi şi 11,1‰ în zona de confl. cu Someşu Mic, iar debitul mediu multianual variază de la 5,40 m3/s în cursul superior (staţia hidrologică Rodna) la 53 m3/s la confl. cu Someşu Mic. Afl. pr.: Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa, Ilişua (pe dr.), Ilva, Şieu (pe stg.).

SOMEŞU MIC, râu în NV Pod. Transilvaniei, cu întreg cursul şi bazinul său dezvoltate pe terit. jud. Cluj; 178 km; supr. bazinului: 3 773 km2. După contopirea apelor Someşului Cald cu cele ale Someşului Rece în lacul de acumulare Gilău, de pe terit. com. Gilău (jud. Cluj), se formează în aval de acesta un curs unic, cu numele Someşu Mic, a cărui direcţie de curgere este S-N, cu largi ondulări ale văii şi cu numeroase meandre ale talvegului. Drenează mai întâi partea de N a Dealurilor Feleacului, trecând prin municipiul Cluj-Napoca, separă apoi Câmpia Fizeşului (în E) de Dealurile Clujului şi Dejului (în V) printr-o vale largă, cu aspect de culoar, însoţită de lunci şi terase bine dezvoltate, trece prin municipiul Gherla şi, la c. 20 km aval de acesta, confluează cu Someşu Mare, pe terit. com. Mica (jud. Cluj), la c. 4 km amonte de municipiul Dej, formând cursul unic al râului Someş. Afl. pr.: Feneş, Suatu, Fizeş (pe dr.), Nadăş, Borşa, Lonea, Valea Mărului (pe stg.)

SOMEŞU RECE, râu, unul dintre izv. Someşului Mic; 45 km; supr. bazinului: 335 km2. Izv. din partea de N a masivului Muntele Mare, de la 1 639 m alt., drenează partea centrală a masivului Gilău pe direcţie S-N şi se varsă în lacul de acumulare Gilău, unde îşi amestecă apele cu cele ale Someşului Cald, rezultând în aval un singur curs de apă cu numele Someşu Mic.

STREI, râu, afl. stg. al Mureşului în amonte de Simeria, al cărui curs şi bazin se află în întregime pe terit. jud. Hunedoara; 89 km; supr. bazinului: 1 970 km2. Izv. din M-ţii Şureanu, de sub vf. Bătrâna (1 792 m alt.), de la 1 600 m alt., străbate mai întâi zona montană pe direcţie NE-SV, unde are căderi de pantă de 25–35‰, apoi, în arealul com. Baru (jud. Hunedoara), îşi schimbă brusc direcţia de curgere către NV, drenând Depr. Pui (sectorul de E al Depr. Haţeg), iar din aval de confl. cu Râu Alb capătă o direcţie de curgere predominant către N, traversând partea de N a Depr. Haţeg şi reg. centrală a Depr. Hunedoara. Are un curs asimetric, primind majoritatea afl. pe partea stg. (Râu Bărbat, Râu Alb, Râu Mare ş.a.), iar pe dr. pârâul Ohaba (puternic afectat de fenomene carstice) şi Pârâu Luncanilor. Pe cursul său a fost construită microhidrocentrala de la Plopi (finalizată în 2012) şi se află în construcţie microhidrocentralele de la Bretea Română (în curs de finalizare), Băcia, Strei şi Călan.

SUCEAVA, râu în NE României, pe terit. jud. Suceava, afl. dr. al Siretului pe terit. com. Liteni; 173 km; supr. bazinului: 2 298 km2. Izv. din partea de N a Obcinei Mestecăniş, de sub vf. Lucina (1 588 m alt.), de la 1 250 m alt., străbate mai întâi pe direcţie SV-NE flişul paleogen din NV Obcinelor Bucovinei, unde are o pantă medie de scurgere de 16‰, iar după ce curge pe o mică distanţă (c. 8 km) pe terit. Ucrainei, formează apoi graniţa dintre România şi Ucraina pe o distanţă de 21 km, între localit. Şepot (Ucraina) şi Ulma (România). Pe terit. com. Ulma îşi schimbă brusc direcţia de curgere către E, traversând partea de N a Obcinei Mari în care a sculptat depr. Brodina şi Straja, intră apoi (pe terit. com. Straja) în Pod. Sucevei, iar în aval de com. Frătăuţii Vechi îşi schimbă din nou direcţia de curgere către SE, drenând partea centrală a Pod. Sucevei, în care îşi croieşte o vale largă, cu aspect de culoar, cu luncă şi terase bine dezvoltate, având o pantă medie de 5,8‰. Debitul mediu multianual al râului Suceava creşte de la 4,11 m3/s în cursul superior, la Brodina, la 16,16 m3/s în cursul mijlociu, la Iţcani şi 17,9 m3/s la vărsare, la Liteni. Cursul superior al Sucevei este folosit pentru potenţialul său hidromecanic ridicat, pe el fiind instalate numeroase mori de apă, pive şi gatere. Afl. pr.: Brodina, Putna, Pozen, Suceviţa, Soloneţ ş.a. (pe dr.), Rud, Horaiţ, Hătnuţa (pe stg.).

SUHU, râu, afl. stg. al Siretului pe terit. com. Şendreni, jud. Galaţi; 61 km; supr. bazinului: 378 km2. Izv. din Pod. Covurlui, curge pe direcţie N-S, drenând partea de S a Pod. Covurlui şi partea centrală a Câmpiei Covurlui, iar pe terit. com. Independenţa îşi schimbă direcţia de curgere spre SE, având albia paralelă cu cea a Siretului.