Tăşnad

Date generale

Oraşul Tăşnad se află în jud. Satu Mare, în zona de contact a Câmpiei Tăşnadului cu Colinele Toglaciului, la 160 m alt., pe valea râului Cehal, la 60 km SV de municipiul Satu Mare; 9 304 loc. (1 ian. 2011): 4 501 de sex masc. şi 4 803 fem. Supr.: 96,6 km2, din care 6 km2 în intravilan; densitatea: 1 550 loc./km2. Staţie (în oraşul Tăşnad) şi haltă de c.f. (în satul Cig). Nod rutier. Expl. de argilă. Construcţii de utilaje şi piese de schimb pentru ind. chimică. Producţie de motoare hidraulice, de mobilă, de conf., încălţăminte, obiecte de uz casnic (râşniţe, stropitori, săpăligi) şi de cărămidă. Prelucr. primară a fructelor; produse de panificaţie. Centru pomi-viticol. Fermă de creştere a porcinelor. Casă de cultură. Muzeu de istorie şi etnografie, cu specific local (din 1978).

Istoric

Localitatea apare menţionată documentar, prima oară, în 1021, apoi la 6 mai 1246 cu toponimul possessio Thasnad, în 1456, iar în 1599 este consemnată cu numele oppidum Thasnad. În 1474, episcopul Ardealului a cerut regelui Matia Corvin dreptul de a construi o cetate la Tăşnad, menţionată ulterior în documentele anului 1570. Ocupată de turci în 1660, aşezarea a rămas sub stăpânirea acestora timp de 30 de ani. În 1709 şi 1739, populaţia din Tăşnad a fost decimată de o epidemie de holeră. În 1740–1750 şi 1757–1758, aici au fost colonizate mai multe familii de germani. Între 30 aug. 1940 şi 25 oct. 1944 localit. Tăşnad s-a aflat sub ocupaţie maghiară. La 17 febr. 1968, localit. a fost declarată oraş, având în subordine ad-tivă 6 sate: Blaja, Cig, Raţiu, Sărăuad şi Valea Morii. În anul 2000, oraşul Tăşnad a fost declarat staţiune turistică.

Monumente

Biserica „Sfântul Mihail”, în stil gotic (azi biserică reformată), datând din 1476, cu unele modificări din 1776 şi 1867 şi turn ridicat în 1814–1822; catedrala „Adormirea Maicii Domnului” (40 m lungime, 22 m lăţime, 47 m înălţime), construită în 1988-2000 pe locul uneia din 1893, cu fresce în stil neobizantin; biserica romano-catolică (1903-1905, renovată în 1971-1973); biserica greco-catolică (1996); castelul „Cserey Fischer”, construit în stilul Renaşterii târzii (1771), găzduieşte în prezent Muzeul de istorie şi etnografie; biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Grigore Teologul” (1777), în satul Sărăuad; În perimetrul oraşului se află două lacuri de agrement, construite în anii 1968–1969, unul cu o supr. de 9 515 m2 şi altul de 8 419 m2.