Râuri (J)

JIEŢ → Jiu.

JIJIA, râu în NE ţării, afl. dr. al Prutului pe terit. com. Gorban, jud. Iaşi; 307 km; supr. bazinului: 5 850 km2. Izv. din Dealul Căsoaia, de la 410 m alt., de pe terit. Ucrainei, trece prin Dorohoi, străbate Câmpia Jijiei pe direcţie NV-SE, curgând pe o vale largă, meandrată, pe o mare distanţă paralel cu Prutul, având o pantă generală de scurgere de 1,4‰. Pe cursul său sunt amenajate numeroase iazuri pentru irigaţii şi piscicultură. Afl. pr.: Sitna, Miletin, Bahlui.

JIU, râu în S-SV României, afl. stg. al Dunării pe terit. com. Gighera, jud. Dolj; 339 km; supr. bazinului: 10 080 km2. Se formează prin unirea (la Iscroni, în aval de Petroşani) a Jiului de Vest sau Jiul  Românesc (considerat ca izv. pr. al Jiului) cu Jiul de Est sau Jiul Transilvan. Jiul de Vest izv. din SV M-ţilor Retezat, din căldarea glaciară Scorota, dominată de vf. Drăgăşanu (2 076 m), de la 1 760 m alt., străbate câteva masive calcaroase de vârstă jurasică, în perimetrul cărora are un curs prăpăstios, cu pante accentuate (în medie 58 ‰), iar apoi drenează, de la SV la NE, partea de V a Depr. Petroşani, unde pantele longitudinale scad treptat (ajungând până la 6,80 ‰ în zona de vărsare) şi valea se lărgeşte treptat, trecând prin oraşele Uricani, Lupeni, Vulcan, după care se arcuieşte brusc spre S, unde confluează cu Jiul de Est. În cursul superior, numit local Scocu Mare, Jiul de Vest primeşte afl. scurţi, cu ape bogate, care formează chei impresionante şi cascade (cascada şi cheile Pleşii pe râul Buta) şi străpung numeroase peşteri (în această zonă au fost identificate 12 peşteri). Jiul de Est izv. din S M-ţilor Şureanu, de sub vf. Şureanu (2 059 m), de la 1 430 m alt., curge pe direcţie NE-SV, mai întâi pe pantă accentuată (50 ‰), iar apoi, pe măsură ce drenează partea de E a Depr. Petroşani, panta scade la 13 ‰, trecând prin Petrila şi Petroşani, după care confluează cu Jiul de Vest la Iscroni. În zona de confluenţă, Jiul de Vest are un debit de 10,6 m3/s, iar Jiul de Est, de 7,6 m3/s. De aici, Jiul se îndreaptă spre S, pătrunzând în defileul şi trecătoarea Lainici ca un râu mare, care străpunge Carpaţii Meridionali (între Livezeni şi Bumbeşti-Jiu) pe o lungime de 30 km, fiind însoţit de o şosea modernizată (construită la sf. sec. 19) şi o c.f., cu 39 de tuneluri (dată în folosinţă la 31 oct. 1948). În sectorul defileului carpatic, Jiul are o pantă medie de 9 ‰ şi un debit mediu de 20–23 m3/s. După ce scapă din strâmtoarea defileului Lainici, în aval de Bumbeşti-Jiu, râul traversează zona Subcarpaţilor Olteniei (unde a format un vast con de dejecţie, ce se prelungeşte până în Depr. Târgu Jiu), trecând prin municipiul Târgu Jiu, în aval de care cursul Jiului este împins puternic către V, făcând un cot accentuat; în această zonă, albia râului a fost puternic modificată din cauza lucrărilor legate de exploatarea în carieră a lignitului din bazinul Rovinari. Râul capătă apoi o direcţie generală de curgere NV-SE, traversând mai întâi Dealurile Jiului, separă Dealurile Amaradiei (la E) de Piem. Bălăciţei (la V), intrând în V Câmpiei Române (Câmpia Romanaţi şi Câmpia Desnăţui), unde albia se lărgeşte mult şi meandrează intens, vărsându-se în Dunăre la extremitatea de E a ostrovului Kozlodui. Pe ultimii c. 30 de km, Jiul este urmărit, paralel, pe partea stg. de râul Jieţ, un mic curs parazitar ce reprezintă o veche albie a sa, părăsită, uneori colmatată în mare parte de apele de inundaţii. În cursul inf., apele Jiului sunt folosite pentru irigaţii. Afl. pr.: Tismana, Motru, Gilort, Amaradia. Pe cursul mijlociu al Jiului, în arealul municipiului Târgu Jiu, în timpul Primului Război Mondial, s-au desfăşurat două puternice bătălii între armatele germane şi cele române: la 10/23–16/29 oct. 1916, în prima bătălie, trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins puternica ofensivă a inamicului (în această luptă a murit Ion Dragalina şi s-a remarcat, prin vitejia ei, Ecaterina Teodoroiu, numită şi „Eroina de la Jiu”), iar la 29 oct./11 nov.-4/17 nov. 1916, în cea de-a doua bătălie de la Târgu Jiu, sub presiunea a patru divizii germane puternice, armata română a cedat, iar trupele inamice au ocupat oraşul Târgu Jiu (2/15 nov. 1916).