Subcarpaţi (P)

PRAHOVA, Subcarpaţii Prahovei, mare unitate subcarpatică de relief, parte componentă a Subcarpaţilor de Curbură, situată între râurile Teleajen (la E) şi Dâmboviţa (la V), alcătuită dintr-un ansamblu de masive şi culmi deluroase, de dimensiuni şi orientări diferite, cu înălţimi cuprinse între 300 şi 850 m alt., care alternează succesiv cu o serie de depresiuni subcarpatice. Această treaptă intermediară de relief, aflată între munţi şi câmpie, cu un grad ridicat de complexitate geografică şi un intens proces de umanizare, cuprinde Dealurile Bughei, Bucovelului, Trestioarei, Petriceaua, Măceşu, Doftăneţului, Câmpiniţei, Proviţei, Filipeşti, Teiş, Talei, Bezdead, Miercani, Ocniţei, Vulcanei, Bărbuleţului ş.a., între care se află cuibărite numeroase depresiuni şi culoare de vale, printre care Podeni, Mislea, Aluniş, Slănic, Brebu, Câmpina, Ocniţa, Pucioasa, Bezdead, Valea Lungă, Vulcana, Pietrari ş.a. În cadrul dealurilor subcarpatice se remarcă pintenii paleogeni de la Homorâciu şi Vălenii de Munte care se înscriu în relief ca dealuri înalte, cu aspect de muncei, aici întâlnindu-se Dealurile Priporului (823 m) şi Lazuri (770 m), care domină depresiunile Vălenii de Munte, Drajna şi Măneciu. Alt. max. din Subcarpaţii Prahovei se întâlneşte în Dealul Sultanu (849 m). Subcarpaţii Prahovei sunt constituiţi predominant din formaţiuni mio-pliocene (gresii, argile, marne, şisturi argiloase, marne nisipoase ş.a.), la care se adaugă unele formaţiuni paleogene şi cuaternare. În structurile aquitanianhelveţiene ale Miocenului se întâlnesc frecvent argile cu blocuri de sare sau cu gips, iar în cele ponţiene şi daciene ale Pliocenului apar zăcăminte de ţiţei şi, respectiv, orizonturi de lignit. Subcarpaţii Prahovei au suferit, de-a lungul erelor geologice, puternice cutări şi falieri, în urma cărora au apărut mari sinclinale (Slănic-Bezdead ş.a.) şi anticlinale (Şotânga-Doiceşti de 17 km lungime şi 7 km lăţime, Ţintea-Băicoi, Moreni-Gura Ocniţei, Dolani-Tătărani ş.a.), care conţin bogate şi variate zăcăminte de minerale utile. Climatul dealurilor subcarpatice se caracterizează prin temp. medii anuale de 8–10°C şi precipitaţii cuprinse între 500 şi 1 000 mm anual, care favorizează dezvoltarea pădurilor de foioase (în special gorun şi fag) ce acoperă peste 65% din supr. dealurilor subcarpatice. Subcarpaţii Prahovei se subdivid în Subcarpaţii Ialomiţei şi Subcarpaţii Teleajenului.