Lacuri (C)

CAPRA, lac glaciar pe versantul sudic al M-ţilor Făgăraş, la 2 230 m altitudine, străjuit de vârful omonim. Suprafaţa: 1,8 ha; adâncimea maximă: 8 m. Din el izvorăşte pârâul Capra, unul dintre izvoarele râului Argeş.

Lacul Capra (Munții Făgăraș)
Lacul Capra (Munții Făgăraș) (Photo by Daniel Pintilei on Unsplash)

CĂLIMĂNEŞTI, lac antropic situat în perimetrul satului cu acelaşi nume, sat care aparţine administrativ de oraşul Mărăşeşti, județul Vrancea, construit în perioada 1984-1994, ca lac de acumulare pe râul Siret, lung de 10,5 km şi lat de 800 m, cu un volum de apă de circa 44 milioane m3, ale cărui ape pun în mişcare (din 7 ianuarie 1995) turbinele unei hidrocentrale cu o putere instalată de 44 MW. Acest lac de acumulare constituie, totodată, şi sursa de alimentare cu apă a canalului de irigaţii Siret-Dunăre.

CĂLINEŞTI, lac de acumulare situat în arealul comunei Călineşti-Oaş, judeţul Maramureş, realizat pe cursul mijlociu al râului Tur, pe malurile căruia există amenajări pentru odihnă şi agrement. Suprafaţa: 364 ha; volumul: 7,4 milioane m3.

Lacul de acumulare Călineşti (com. Călineşti-Oaş, jud. Satu Mare)
Lacul de acumulare Călineşti (comuna Călineşti-Oaş, judeţul Satu Mare) (Photo by Norbert Velescu on Unsplash)

CĂLŢUN, lac glaciar situat pe versantul sudic al M-ţilor Făgăraş, la 2 175 m altitudine. Suprafaţa: 7 751 m2; adâncimea maximă: 11,80 m.

Lacul glaciar Călţun (M-ţii Făgăraş)
Lacul glaciar Călţun (M-ţii Făgăraş) (Credit: Shutterstock)

CĂZĂNEŞTI, lac antropic situat în Podişul Central Moldovenesc, pe râul Durduc, la graniţa dintre judeţele Iaşi şi Vaslui. Suprafaţa: 180 ha; volum: 5,9 milioane m3.

CÂLCESCU → Gâlcescu.

CÂRNA, Lacul ~ → Bistreţ, Lacul ~ .

CEAURU-ROVINARI, lac antropic în Depresiunea Târgu Jiu, creat pe cursul superior al râului Jiu, în aval de municipiul Târgu Jiu, pe terititoriul comunei Drăguţeşti, judeţul Gorj, pentru a feri de inundaţii exploatările de cărbune de la Rovinari. Barajul (15 m înălţime), construit în amonte de aceste exploatări, asigură retenţia temporară a apelor în timpul viiturilor periculoase, într-un volum de circa 100 milioane m3. Constituie o „piaţă” de adunare a apelor (în el se varsă râurile, mai mici, Şuşiţa, Jaleş, Bistriţa, Amaradia).

CEFA, lac (heleşteu) antropic în extremitatea vestică a României, în Câmpia Crişurilor, în zona de confluenţă a râului Corhana cu canalul Crişurilor. Suprafaţa: 670 ha. Complex piscicol.

CERNA, lac de acumulare situat între crestele M-ţilor Godeanu la Sud Est şi cele ale M-ţilor Mehedinţi în Nord Vest, creat pe cursul superior al râului Cerna (numit în această zonă Cernişoara), în spatele barajului ridicat la confluenţa Văii lui Iovan cu râul Cerna, baraj a cărui înălţime este de 110,5 m. Volumul lacului de acumulare: 124 milioane m3; suprafaţa lacului: 292 ha; adâncimea maximă: 107 m. Cunoscut şi sub numele de lacul Valea lui Iovan.

CERNICA, lac antropic pe valea râului Colentina, situat în perimetrul comunei Cernica, judeţul Ilfov, la 14-17 km Est de centrul municipiului Bucureşti, la marginea cartierului Pantelimon al Capitalei; suprafaţa: 360 ha. Adâncimea maximă: 3 m. Pescuit. Amenajat ca loc de agrement pentru locuitorii Capitalei (ştrand, restaurant, camping). Lacul Cernica, împreună cu Pãdurea Cernica au fost incluse, la 5 octombrie 2011, într-o Rezervaţie naturală avifaunistică, declarată arie protejată, cu o suprafaţã totală de 37,4 km2 (→ comuna Cernica, judeţul Ilfov).

Lacul antropic Cernica (municipiul Bucureşti)
Vedere parţialã a lacului antropic Cernica (Image by Stoicovici Victor from Pixabay)

CHITILA, lac antropic, realizat pe cursul mijlociu al râului Colentina, la Nord Vest de municipiul Bucureşti. Suprafaţa: 75 ha.

CINCIŞ sau TELIUC, lac de acumulare, situat în arealul satului Cinciş-Cerna, comuna Teliucu Inferior, judeţul Hunedoara, realizat în anii 1963–1964, pe cursul mijlociu al râului Cerna (afluent stâng al râului Mureş), în amonte de municipiul Hunedoara, pentru regularizarea debitelor râului Cerna şi pentru alimentarea cu apã a municipiului Hunedoara. Suprafaţa: 2,61 km2; volumul: 43 milioane m3. În timpul lucrãrilor de executare a lacului au fost descoperite o villa rustica şi o necropolã, datând din secolele 2–3, cu morminte dacice în care s-au găsit două statui din marmură, vase ceramice romane, podoabe (fibule, inel de aur), opaiţe etc. Biserica din sat, aflată în prezent sub apele lacului de acumulare, a fost ctitoria din anul 1459 a lui Voicu – tatăl voievodului Iancu de Hunedoara – căreia i s-a adăugat pronaosul în anul 1649 şi turla în anul 1867. Picturile murale interioare ale bisericii au fost decopertate, recuperate şi păstrate. Se presupune că în această biserică a fost înmormantată mama lui Iancu de Hunedoara (Elisabeta).

Biserica romano-catolică scufundată de la Lacul Cinciş
Biserica romano-catolică scufundată de la Lacul Cinciş (21 iunie 2021) (Photo by Stefan Cosma on Unsplash)
Lacul de acumulare Cinciş (sau Teliuc) (jud. Hunedoara)
Lacul de acumulare Cinciş (sau Teliuc), judeţul Hunedoara (Credit: Shutterstock)

CIUŞLEA, Lacul de acumulare ~ → coumna Garoafa, judeţul Vrancea.

CLOŞCA, Lacul ~ → oraşul Ocna Sibiului.

COLIBIŢA, lac de acumulare, situat pe vatra fostului sat Colibiţa din comuna Bistriţa Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, creat în urma barajului construit pe valea râului Bistriţa ardeleanã în anii 1977-1986 (finalizat în 1991), a cărui înălţime este de 92 m, o lungime la coronament de 250 m şi la bază de 300 m şi o lăţime la coronament de 251 m. Lacul de acumulare (13 km lungime; suprafaţa: 3,14 km2; volumul: 65 milioane m3), realizat pe vatra fostului sat Colibiţa, care a fost strămutat pe dealurile din apropiere, a fost creat cu scop energetic, de alimentare cu apă a localităţilor din aval şi de regularizare a cursurilor de apă ale râului Bistriţa şi afluenţilor acesteia. În perioada cuprinsă între toamna anului 2019 şi vara anului 2020, lacul Colibiţa a fost parţial golit de apă în vederea realizãrii unor lucrări de asigurare a construcţiilor, a echipamentelor hidro-electro-mecanice, a instalaţiilor aferente acumulării apei lacului şi a barajului, cât şi pentru amenajarea cursului râului Bistriţa şi a afluenţilor lui în aval de lacul Colibiţa. În timpul golirii parţiale a lacului, s-a asigurat un nivel corespunzător al apei lacului, astfel încât să fie suficient pentru menţinerea biotopului.

Lacul Colibiţa (jud. Bistriţa-Năsăud)
Lacul Colibiţa (judeţul Bistriţa-Năsăud) (Photo by Emilia Morariu on Unsplash)

COMANA, lac de luncă situat în Câmpia Burnas, pe teritoriul judeţului Giurgiu, în perimetrul comunei Comana, pe cursul inferior al râului Neajlov, în apropiere de confluenţa cu râul Argeş. Suprafaţa variază între 700 ha, la nivelurile obişnuite ale râului Neajlov, şi 1 100 ha, în perioada apelor mari. Din cauza cantitãţilor mari de aluviuni aduse şi depuse de Neajlov, lacul are o adâncime micã şi este aproape în întregime acoperit cu vegetaţie (doar 25 ha sunt libere de vegetaţie), fapt ce-i conferă înfăţişarea unei mlaştini. Prezintă interes cinegetic (raţe sălbatice) şi piscicol. Cunoscut şi sub denumirea de Balta Comana, care apare consemnată documentar, pentru prima oară, în anul 1462, într-un hrisov al domnului Ţării Româneşti, Vlad Ţepes, în care se arăta:

… ca să fie hotarul de la metoh pe calea Giurgiului până în calea Prundului şi din calea Prundului până în calea Mujdreanului în jos, până în vale, şi de acolo pe vale, ca să fie hotarul până unde se împreună cu balta Comanei drept în iezerul Câlniştei”.

Balta Comana este supranumită şi Delta Neajlovului, extinsă pe o suprafaţă de 1 206,40 ha (din care 400 ha reprezintă luciul apei), ocupând locul 2 ca biodiversitate dupã Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Aici vieţuiesc peste 141 de specii de păsări, 19 specii de peşti, 31 de specii de mamifere, 8 specii de reptile şi peste 1 250 de specii de plante (→ şi comuna Comana, judeţul Giurgiu).

Lacul Comana (jud. Giurgiu)
Lacul Comana (jud. Giurgiu) (Credit: Shutterstock)

CRIŞAN, Lacul ~ → oraşul Ocna Sibiului.

CUŞMED, Lacul de acumulare ~ → oraşul Sângeorgiu de Pădure.