Date generale
Oraşul Potcoava se află în partea de Sud-Sud Vest a României, în provincia istorică Oltenia, în arealul de Est-Nord Est al judeţului Olt, în zona de contact a Piemontului Cotmeana cu Câmpia Boian, la 145-218 m altitudine, pe râul Plapcea, afluent drept al râului Vedea, la intersecţia paralelei de 44º15’ latitudine nordică cu meridianul de 24º17’ longitudine estică, la 33 km Nord Est de municipiul Slatina. Din punct de vedere demografic, Potcoava face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 5 778 loc. (1 ian. 2019), din care 2 879 loc. de sex masc. şi 2 899 fem. Supr.: 65,3 km2, din care 6,6 km2 în intravilan; densitatea: 875 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 743 loc., 5 034 de persoane erau români (87,7%), 415 rromi (7,2%) şi 294 loc. (5,1%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 5 368 de ortodocşi (93,5% şi 375 loc. (6,5%) aparţineau altor confesiuni (baptişti, Martorii lui Iehova, adventişti de ziua a şaptea ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie de c.f. (inaugurată la 5 ian. 1875) în oraşul Potcoava şi haltă de c.f. (în satul Sineşti) pe linia Craiova – Piteşti. Nod rutier. Exploatări de ţiţei şi gaze de sondă (din 1958). Confecţii; producţie de mobilier şi termopane şi de preparate din carne. Cămin cultural cu 300 de locuri. Bibliotecă orăşenească, azi cu circa 10 500 de volume. Viticultură. Picicultură. Apicultură. Creşterea bovinelor şi ovinelor. Fond cinegetic. Localitate cu potenţial balneoclimateric, cu ape minerale (de sondă) clorurate, sodice, iodurate, bromurate. Târg de vară (bâlci), la 15 august. Inundaţiile din iul.-aug. 2005 au provocat pagube materiale la peste 450 de gospodării.
Istoric
Localitatea Potcoava apare menţionată documentar, ca sat, prima oară, la 7 iul. 1423, cu numele Potcoava, într-un hrisov al domnului Ţării Româneşti, Dan II, în care se spune: “Carte de alegeri a hotarelor moşiei Potcoava pe apa Plapcei a moşnenilor de baştină ce se zice Frăteşti, Măielaţi şi Oneşti” (Dat în Curtea noastră de Argeş la 6931/1423, iulie 7). Comuna Potcoava a fost declarată oraş la 7 apr. 2004, având în subordine ad-tivă satele Potcoava-Fălcoeni, Sineşti (atestat documentar la 22 iun. 1590), Trufineşti şi Valea Merilor (atestat documentar în 1590 şi numit în trecut Osica).
Monumente
Bisericile cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva” (1684), „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1798) şi „Sfântul Nicolae” (1879), în satele Trufineşti, Sineşti şi Potcoava-Fălcoeni. În cătunul Găgiuleşti, care aparţine satului Sineşti, se află biserica având dublu hram „Sfânta Cuvioasă Parascheva” şi „Sfântul Nicolae”, construita în perioada 22 apr. 1898-15 oct. 1907, pe locul uneia din lemn, care data din anul 1801 şi naruită în anul 1890. Cutremurul din noaptea de 9 spre 10 nov. 1940, i-a provocat grave stricăciuni, biserica fiind reparată în anii 1941-1943 şi repictată de Dumitru Strejeşti. Grav afectată de inundaţiile din iul.-aug. 2005, biserica a fost consolidată şi restaurată în anii 2006-2008 şi resfinţită la 16 nov. 2008. În satul Potcoava-Fălcoeni există biserica “Sfântul Nicolae”, zidită din temelie în anii ’80 ai seolului 19 pe locul uneia din lemn, şi sfinţită în 1879. Avariată de cutremurul din 1940, biserica a fost consolidată, reparată şi repictată ulterior şi resfinţită în 1954. Afectata grav de cutremurul din seara zilei de vineri, 4 martie 1977, biserica a fost consolidată, reparată, marită cu 60 m2 şi repictată în 1979-1983 de către pictorul Ion Drejoi şi resfintită la 30 oct. 1983. Alte lucrări de reparaţii au avut loc în anii 2004-2005 şi 2007-2008.