Mănăstirea Agapia


Renumita mănăstire se află in perimetrul comunei Agapia din judetul Neamt, intr-un cadru natural fermecător, la poalele Muntilor Stânisoara, intr-o depresiune inconjurată de coline impadurite, la 45 km N de municipiul Piatra-Neamt si 9 km SV de Târgu-Neamt. In prezent este o mănastire de maici, cu peste 400 de vietuitoare, care duc o viata de obste si o viată de sine. Asezământul monahal, cu biserica având hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, zidită in perioada 1642-1647 prin osârdia hatmanului Gavriil (fratele domnului moldovean Vasile Lupu), se află amplasat pe locul unui schit ctitorit in sec. 14 de sihastrul Agapie. Cele 100 de chilii (construite in stilul caselor de munte) si biserica sunt inconjurate de un puternic zid de incinta. Biserica si chiliile, distruse partial de incendiul din 1821, au fost refăcute in anii 1822-1823 si tot atunci s-a construit Turnul-clopotnita. Restaurata in perioada 1848-1858, prin grija staretei Saveta Ursache, biserica mânastirii a fost pictata in interior de Nicolae Grigorescu in anii 1858-1860, pe când acesta avea doar 20-22 ani. Dupa incendiul din 1903 au fost refăcute picturile murale, s-a reinnoit toata incinta si s-au construit câteva clădiri pentru atelierele maicilor. Intre 1961 si 1965, intreg ansamblul monastic a fost renovat, apoi s-au introdus incalzirea centrala, electricitatea si apa curenta (1968) prin grija mitropolitului Iustin si au fost reconditionate picturile murale din interiorul bisericii (1968-1970). Biserica mănăstirii Agapia a fost grav afectata de cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 si 30 mai 1990, prezentând numeroase crăpături in ziduri, exfolieri ale picturilor etc. Mânastirea Agapia este un vestit centru de incondeiere a oualor si de confectionare a covoarelor manuale, precum si posesoarea unei valoroase biblioteci, cu peste 15 mii volume, si a unui muzeu de artă religioasă (inaugurat in 1930 si reorganizat in 1961) in care sunt expuse icoane vechi, o evanghelie din 1754, un crucifix sculptat in lemn de chiparos, obiecte vechi de cult (in filigran), broderii de matase si fir de aur, tesaturi de arta, covoare, scrisori si schite apartinand marelui pictor Nicolae Grigorescu etc. In cadrul mănăstirii functioneaza Seminarul Teologic Liceal “Cuvioasa Parascheva”, pentru maici si fete laice. La mânastirea Agapia au poposit, de-a lungul anilor, mai ales in lunile de vară, nenumărati scriitori si oameni de cultura, atrasi atât de peisajul incantător, cât si de viată duhovnicească din acest asezamânt, ce le oferea conditii de odihnă, de meditatie si de creatie. Printre acestia se numara Alexandru Vlahuta (care avea o sora calugarita la aceasta mânastire), George Cosbuc, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Barbu Stefanescu-Delavrancea, George Topârceanu, Duiliu Zamfirescu, Gala Galaction, Garabet Ibraileanu, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, s.a. Mănăstirea Agapia are in subordine Schitul Agapia Veche, situat pe un deal din apropiere, cu o biserică de zid având hramul “Adormirea Maicii Domnului” (construită in 1780 din lemn, refacuta in 1828 si reconstruită in anii 1990-1992), un paraclis cu hramul “Duminica Tuturor Sfintilor” (1864) si o biserică din lemn cu hramul “Sfântul Ioan Boguslavul” (sec. 19). La schitul Agapia Veche nu se foloseste carnea pentru alimentatie, iar dupa apusul Soarelui este interzisa prezenta oricarui strain in incinta sa. In apropiere de mănăstirea Agapia, pe drumul care duce catre mănăstirea Varatec (situata la 3 km de Agapia) se afla rezervatiile forestiere cunoscute sub numele de “Pădurea de Argint” – alcatuita din mesteceni (1,3 ha), si “Codrii de Arama”, cu arbori seculari de gorun (Quercus petraea) (9,4 ha). Vezi si Agapia, com. in jud. Neamt.