Mănăstirea Agapia


Renumita mănăstire Agapia se află în perimetrul comunei Agapia din judetul Neamţ, într-un cadru natural fermecător, la poalele Munţilor Stânişoara, într-o depresiune înconjurată de coline împadurite, la 45 km N de municipiul Piatra-Neamţ si 9 km SV de Târgu-Neamţ. In prezent este o mănastire de maici, cu peste 400 de vieţuitoare, care duc o viata de obşte si o viaţă de sine. Aşezământul monahal, cu biserica având hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavriil”, zidită în perioada 1642-1647 prin osârdia hatmanului Gavriil (fratele domnului moldovean Vasile Lupu), se află amplasat pe locul unui schit ctitorit in sec. 14 de sihastrul Agapie. Cele 100 de chilii (construite in stilul caselor de munte) si biserica sunt înconjurate de un puternic zid de incinta. Biserica si chiliile, distruse partial de incendiul din 1821, au fost refăcute in anii 1822-1823 şi tot atunci s-a construit Turnul-clopotniţa. Restaurată în perioada 1848-1858, prin grija stareţei Saveta Ursache, biserica mănăstirii a fost pictată în interior de Nicolae Grigorescu în anii 1858-1860, pe când acesta avea doar 20-22 ani. Dupa incendiul din 1903 au fost refăcute picturile murale, s-a reinnoit toata incinta şi s-au construit câteva clădiri pentru atelierele maicilor. Intre 1961 şi 1965, întreg ansamblul monastic a fost renovat, apoi s-au introdus încălzirea centrală, electricitatea şi apa curentă (1968) prin grija mitropolitului Iustin, şi au fost recondiţionate picturile murale din interiorul bisericii (1968-1970). Biserica mănăstirii Agapia a fost grav afectata de cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 si 30 mai 1990, prezentând numeroase crăpături in ziduri, exfolieri ale picturilor etc. Mănăstirea Agapia este un vestit centru de incondeiere a ouălor şi de confecţionare a covoarelor manuale, precum şi posesoarea unei valoroase biblioteci, cu peste 15 mii volume, şi a unui muzeu de artă religioasă (inaugurat in 1930 şi reorganizat in 1961) in care sunt expuse icoane vechi, o evanghelie din 1754, un crucifix sculptat in lemn de chiparos, obiecte vechi de cult (in filigran), broderii de matase şi fir de aur, ţesaturi de arta, covoare, scrisori şi schiţe apartinand marelui pictor Nicolae Grigorescu etc. In cadrul mănăstirii funcţioneaza Seminarul Teologic Liceal “Cuvioasa Parascheva”, pentru maici şi tinere laice. La mănăstirea Agapia au poposit, de-a lungul anilor, mai ales în lunile de vară, nenumărati scriitori şi oameni de cultura, atraşi atât de peisajul incantător, cât şi de viată duhovnicească din acest aşezământ, ce le oferea condiţii de odihnă, de meditaţie şi de creaţie. Printre aceştia se numără Alexandru Vlahuta (care avea o soră calugarită la aceasta mănăstire), George Coşbuc, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Barbu Stefanescu-Delavrancea, George Topârceanu, Duiliu Zamfirescu, Gala Galaction, Garabet Ibraileanu, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, s.a. Mănăstirea Agapia are in subordine Schitul Agapia Veche, situat pe un deal din apropiere, cu o biserică de zid având hramul “Adormirea Maicii Domnului” (construită in 1780 din lemn, refăcută in 1828 si reconstruită in anii 1990-1992), un paraclis cu hramul “Duminica Tuturor Sfinţilor” (1864) şi o biserică din lemn cu hramul “Sfântul Ioan Boguslavul” (sec. 19). La schitul Agapia Veche nu se consuma carne, iar prezenţa strainilor în incinta sa este interzisă dupa apusul Soarelui. In apropiere de mănăstirea Agapia, pe drumul care duce către mănăstirea Varatec (situata la 3 km de Agapia) se află rezervaţiile forestiere cunoscute sub numele de “Pădurea de Argint” – alcătuită din mesteceni (1,3 ha), si “Codrii de Arama”, cu arbori seculari de gorun (Quercus petraea) (9,4 ha).

Mănăstirea Agapia (jud. Neamţ)
Mănăstirea Agapia (jud. Neamţ) (Credit: Shutterstock)