Culmi (C)

CERNA, culme muntoasă → capitolul Munţi (C), Munţii Cernei.

CERNEGURA, culme muntoasă, scundă (852 m altitudine), situată la marginea central-estică a Carpaţilor Orientali, care domină dinspre Sud Vest municipiul Piatra-Neamţ. Alcatuită din roci calcaroase, marne, şisturi argiloase şi gresii care conţin o mare cantitate de fosile din perioada Oligocen (circa 12 milioane de ani în urmă), reprezentate prin peşti, crabi, scoici, insecte, alge ş.a. Culmea Cernegura, acoperită în mare parte cu păduri de foioase în amestec cu conifere, a fost declarată arie protejată la 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României la 12 aprilie 2000.

CIOCLOVINA, culme muntoasã în partea de Sud Vest a M-ţilor Vâlcan, alcãtuitã din roci granitice şi calcare. Altitudinea: 957 m. Versantele sunt acoperite cu pãduri de fag, iar pe vârf se aflã o poianã cu vegetaţie termofilã: coada iepurelui (Sesleria rigida), pãiuşul de stâncãrie (Festuca xanthina), bârcoacea (Cantoneastes integerrimus), scoruşul (Sorbus graeca, Sorbus dacica – specii sudice) ş.a. La poalele muntelui se aflã schitul Cioclovina, care aparţine de mănãstirea Tismana.

COZLA, culme muntoasă, joasă (679 m altitudine), situată la marginea central-estică a Carpaţilor Orientali, alungită pe direcţie Nord – Sud, care străjuieşte la Nord municipiul Piatra-Neamţ, alcatuită din roci calcaroase, marne, şisturi argiloase şi gresii, bogate în fosile din perioada Oligocen (circa 12 milioane de ani în urmă), reprezentate prin peşti, crabi, scoici, insecte, alge ş.a. Culmea Cozla, acoperită în mare parte cu păduri de foioase în amestec cu conifere, a fost declarată arie protejată la 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României la 12 aprilie 2000. La poalele acestei culmi se află Grădina zoologică din municipiul Piatra-Neamţ.