Date generale
Oraşul Novaci se află în partea central-sud-vestică a României, în provincia istorică Oltenia, în arealul de Nord Est al judeţului Gorj, în zona de contact a M-ţilor Parâng cu Subcarpaţii Olteniei, în depresiunea cu acelaşi nume, la 450–680 m alt., pe râul Gilort, la intersecţia paralelei de 45º10’48” latitudine nordică cu meridianul de 23º40’12” longitudine estică, la 45 km Nord Est de municipiul Târgu Jiu. Din punct de vedere demografic, Novaci face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 5 637 loc. (1 ian. 2019), din care 2 789 loc. de sex masc. şi 2 848 fem. Suprafaţa: 245 km2, din care 9,6 km2 în intravilan; densitatea: 587 loc./km2. La recensământul populaţiei din perioada 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 431 loc., 5 246 de persoane erau români (96,6%), 50 rromi (0,9%) şi 135 loc. (2,5%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat 5 277 de ortodocşi (97,2%) şi 154 loc. (2,8%) aparţineau altor confesiuni (romano-catolici, adventişti de ziua a şaptea, musulmani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Prin Novaci trece drumul naţional alpin, sau şoseaua numită Transalpina (→ M-ţii Parâng), care porneşte din municipiul Târgu Jiu către Novaci– Rânca – obârşia Lotrului – barajul şi lacul de acumulare Oaşa – Sebeş (150 km), care asigură legătura între Oltenia şi Transilvania, trecând peste M-ţii Parâng (prin pasul Urdele, unde atinge altitudinea de 2 145 m, pe sub vârful Urdele de 2 228 m altitudine, fiind şoseaua aflată la cea mai înaltă altitudine din România), M-ţii Latoriţei şi M-ţii Şureanu. În arealul oraşului Novaci se află cinci micro-hidrocentrale (de interes local), pe râul Gilort, cu o capacitate totală de 14 MW. Exploatări de granit. Exploatarea şi prelucrarea lemnului (mobilă pentru birouri, ambalaje din lemn, cherestea, uşi etc.); produse alimentare (preparate din lapte, băuturi răcoritoare ş.a.). Ateliere pentru confecţionat covoare olteneşti; Casă de cultură (construită în 1962); bibliotecă orăşenească, azi cu peste 35 000 de volume; muzeu orăşenesc. Oraşul Novaci prezintă un potenţial turistic şi balneoclimateric ridicat, dispunând de climat submontan, cu aer curat, lipsit de praf şi alergeni, şi de izvoare cu ape minerale eficace în tratamentul gastritelor cronice, colecistitelor, dispepsiilor intestinale, sechelelor hepatice etc. În pădurea „Dumbrava“, alcătuită din gorun (Quercus petraea), situată în satul Hirişeşti, are loc anual, la sfârşitul lunii mai, manifestarea folclorică „Urcatul oilor la munte“. Oraşul Novaci este un important centru turistic al unei interesante zone etnografice şi folclorice, şi punct de plecare spre complexul turistic Rânca, aflat la 13 km Nord de oraş, spre lacul Gâlcescu, Peştera Muierilor ş.a.
Istoric
Localitatea Novaci apare menţionată documentar, prima oară, ca sat, la 9 martie 1502, într-un act emis de Radu cel Mare, domn al Ţării Româneşti în anii 1495-1508. Se presupune că numele actual al localităţii Novaci derivă de la Baba Novac, unul dintre căpitanii de oaste ai domnului Mihai Viteazul care, în 1595, şi-a stabilit tabăra militară în această zonă. În anul 1847, la Novaci a fost înfiinţat un punct de vamă, la 31 martie 1864 a fost declarat comună rurală, formată din satele Novaci-Moşneni, Novaci-Străini şi Hirişeşti, iar în 1892 a primit în componenţa sa şi satul Ghebani, care în 1908 a fost preluat de com. Pociovaliştea (azi sat în componenţa oraşului Novaci). Satul Ghebani a fost desfiinţat la 17 febr, 1968 şi unificat cu satul Hirişeşti, care azi face parte din componenţa oraşului Novaci. În secolelel trecute, o parte dintre mocanii (oierii) din Mărginimea Sibiului şi de pe Valea Sebeşului s-au stabilit în zona Novaci, pe malul opus al râului Gilort faţă de cea locuită de cei din Novaci, numită Novaci-Români – zona numită atunci Novaci-Străini. Noii veniţi şi-au păstrat de-a lungul timpului graiul, portul, tradiţia pastorală originară ş.a. Acest fapt a permis îmbinarea armonioasă a patrimoniului etnocultural al celor două tradiţii (ardeleană şi olteană) care au contribuit la dezvoltarea multiculturală şi turistică a regiunii. Permanenta colaborare şi influenţare reciprocă a tradiţiilor legate de arhitectura, tehnica populară, păstrarea şi perpetuarea meşteşugurilor artizanale (mori de apă, joagăre, războiul de ţesut, piua, furcile de tors lâna, ţesăturile manuale, cusăturile, prelucrarea artistică a lemnului, instalaţiile de producere a brânzeturilor sau cele de prelucrare a lânii, nedeile tradiţionale ş.a.) au condus la crearea unei zone etnografice şi etnofolclorice cu caracter original, la care au contribuit şi peisajele naturale cu farmecul lor de unicitate, amplificând, astfel, dezvoltarea turistică a plaiurilor de sub munte. La 25 sept. 1935, localitatea Novaci-Români a fost declarată staţiune climaterică, iar la 17 febr. 1968, satele Novaci-Români, Novaci-Străini, Bălani (din fosta com. Pociovaliştea) şi Vlădoi (din fosta com. Cernădia) s-au unificat, formând o singură localitate, cu numele Novaci care, la aceeaşi dată a fost trecută în categoria oraşelor; în prezent, oraşul Novaci are în subordine ad-tivă satele Berceşti, Hirişeşti, Pociovaliştea şi Siteşti.
Monumente
În oraşul Novaci se află biserica din lemn cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, declarată monument istoric, construită în anul 1740 de Ştefan Ceauşescu şi vistierul Ursache şi consolidată în anul 2018. Biserica are aspectul unei case ţărăneşti, cu prispă la faţadă, mărginită de patru stâlpi din lemn, cu acoperiş de şindrilă şi turn-clopotniţă, scund, de formă pătrată, plasat pe pronaos. La Novaci se mai află biserica din lemn cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, declarată monument istoric, construită in 1864 pe temelia unei vechi biserici din 1803, mistuită de incendiu în 1854, biserica din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru“ (sec. 18), biserica din lemn cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din cartierul Vlădoi, construită în 1834 şi pictată în 1850 de zugravul Marin, azi declarată monument istoric, şi o biserică de zid, construită în anii 1935–1936; în satul Hirişeşti există o biserică din lemn cu hramul „Sfinţii Voievozi“ (1758) şi o biserică de zid construită în 1993; în satul Siteşti există biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicodim de la Tismana” (1890) şi biserica având hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“ (2002-2018), în satul Berceşti este o biserică din lemn cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“ (1834), iar în satul Hirişeşti se află biserica de zid cu hramul „Sfinţii Voievozi“, construită pe locul unei biserici din lemn care data din anul 1758 (demolată în 1985) şi finalizată în 1993. În arealul oraşului Novaci există Pădurea de molid Macaria (400 ha) şi Pădurea de fag Macaria (150 ha).