Mănăstirea Moisei

Situatã în extremitatea de Nord a României , în arealul comunei Moisei din judeţul Maramureş, în cadrul Episcopiei Maramureşului şI Sãtmarului din  Mitropolia Ardealului, Mănăstirea  Moisei  se  aflã într-un cadru pitoresc de pe valea Izvorului Negru de la poalele munţilor Rodna, la 10 km Sud-Vest de oraşul Borşa şi 138 km Est de municipiul Baia Mare. Mănăstirea Moisei adãposteşte patru cãlugãri care duc o viaţã de obşte sub stãreţia lui Teofil Pop. Conform tradiţiei, mănăstirea Moisei dateazã din secolul 14 fiind atestatã documentar pentru prima oarã în 1599, iar în 1637 apare consemnatã în documente ca reşedinţã a episcopului Dumitru Pop. Biserica din lemn cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, de dimensiuni reduse, cu turn scurt şi clopotniţã plasatã deasupra naosului, a fost construitã în 1637, pãstreazã picturi executate pe pânzã în 1650, realizate în colorit viu şi aplicate apoi pe pereţii interiori. În 1672 biserica a fost sfinţitã de Sava Brancovic, mitropolitul de atunci al românilor din Transilvania, care a pus în acea perioadã bazele vieţii monahale de la Moisei ca metoc al mânãstirii Putna. Biserica pãstreazã un iconostas cu motive baroce şi numeroase decoraţii sculptate în lemn. Alãturi de biserica din lemn a fost construitã o bisericã de zid în anii 1904-1910, în stil neoclasic. Biserica din lemn a fost restauratã în anii 1928-1929, iar cea de zid a fost renovatã şi repictatã în anii ’80 ai secolului 20. La începutul secolului 17, episcopul Dumitru Pop a înfiinţat la aceastã mânãstire o şcoalã de picturã religioasã care a cultivat o sintezã între stilul post bizantin şi arta renascentistã a epocii, care a funcţionat pânã în a doua jumãtate a secolului 18. În prezent existã aici un atelier de picturã a icoanelor. Mănăstirea  Moisei posedã o colecţie de icoane vechi, în stil bizantin, între care se remarcã icoana  Sfântului Nicolae datând din 1755.