Mănăstirea Govora

Situată în satul Govora din comuna Mihăeşti, judeţul Vâlcea, la poalele dealului Coşul Mare, la circa 6 km Vest de oraşul Băile Govora şi 18 km Vest de municipiul Râmnicu Vâlcea, mănăstirea Govora adăposteşte 45 de călugăriţe care duc o viaţă de obşte. Biserica mănăstirii Govora, cu hramul  “Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită în prima jumãtate a secolului 15 de către domnul Vlad Dracul.  În 1440, biserica a fost distrusă de boierul Albu cel Mare, fiind rezidită abia în anii 1492-1496 de către domnul Vlad Călugãrul şi terminată de domnul Radu cel Mare. Ansamblul monahal a fost în întregime reparat şi reînnoit de Matei Basarab în anii 1640-1645, perioadã în care acesta a instalat la aceastã mănăstire o tiparniţã, dãruitã de mitropolitul Petru Movilã de la Kiev. La această tiparniţă au fost tipărite primele legiuiri în limba românã (Pravila de la Govora, 1640 – cea mai veche culegere de legi din Ţara Românească – şi Îndreptarea legii, 1652), precum şi mai multe cărţi de slujbã în limba slavonă, între care se remarcã Psaltirea din 1637. În perioada 1710-1711, Constantin Brâncoveanu a amplificat complet complexul monastic şi a reconstruit biserica din temelii, pe care a împodobit-o la interior cu picturi murale în stil brâncovenesc, executate de zugravii Iosif, Hranite, Teodosie şi Ştefan, sub conducerea ieromonahului Paisie, iar la exterior cu un brâu median, în torsadã, cu ferestre prevãzute cu ancadramente din piatrã sculptată şi cu un pridvor deschis, sprijinit pe coloane. Biserica păstrează un remarcabil iconostas din lemn, sculptat în stil brâncovenesc, cu icoane pictate pe foiţe de aur, de mare valoare artisticã, datând din secolul 18. În 1775 a fost construitã trapeza (sala de mese). Fresca de hram a bisericii “Adormirea Maicii Domnului” o reprezintă pe Maica Domnului cu aripi, fiind singura imagine iconograficã de acest fel din România. Pridvorul bisericii este deschis, susţinut de 6 coloane cilindrice din piatră, terminate cu arcade, fără ornamentatie, iar bolta pridvorului este pictată. Incinta ansamblului monahal este de formă poligonală, trapezoidală, înconjurată de un zid gros, lung de 60 m pe axa Est-Vest, 67 m pe latura de Vest şi 30 m pe cea de Est. Turnul-clopotniţă, înalt de 15 m, este de formă pătrată, construit din ziduri groase, are patru etaje şi reprezintă, totodată, poarta de intrare în incinta mănăstirii.Turnul a fost zidit şi cu scop defensiv, prezentând spaţii înguste de tragere, iar la etajul 4 sunt instalate clopotele. Biserica mănăstirii Govora a fost declarată monument istoric. Ansamblul monahal a fost renovat în perioada 1957-1969 şi în anii 1986-1988. Mănăstirea Govora posedă o valoroasă colecţie de artă medievală şi etnografică.

Turnul Clopotniţă al Mănăstirii Govora (jud. Vâlcea)
Turnul-clopotniţă al Mănăstirii Govora (Credit: Dan Silviu Ghinea)