Râuri (V)

VASLUI, râu, afl. stg. al râului Bârlad pe terit. municipiului Vaslui; 66 km; supr. bazinului: 622 km2. Izv. din partea de N a Pod. Vaslui (NE Pod. Central Moldovenesc), de pe pantele de S ale Dealului Repedea, de la 340 m alt., din arealul com. Schitu Duca (jud. Iaşi) şi are o direcţie predominantă de curgere N-S, drenând partea de E a Pod. Central Moldovenesc. Are un bazin asimetric (mai dezvoltat pe dreapta), pantele cursului său înregistrând valori accentuate în zona superioară (4–8‰) şi foarte reduse (0,3‰) la vărsare. În timpul verilor secetoase râul Vaslui are tendinţa de secare, iar la viiturile provocate de ploile torenţiale provoacă inundaţii. Pentru regularizarea debitelor sale a fost construit, pe cursul mijlociu, lacul de acumulare Soleşti (420 ha; vol.: 15 mil. m3). Râul Vaslui mai este cunoscut şi sub numele de Vaslueţ. Afl. pr.: Rediu, Lunca, Valea Fereştilor (pe dr.).

VÂLSAN, râu, afl. stg. al Argeşului pe terit. com. Merişani (jud. Argeş); 76 km; supr. bazinului: 347 km2. Izv. de pe versantul de S al M-ţilor Făgăraş, de sub vf. Moldoveanu, de la 2 310 m alt., curge predominant pe direcţie N-S, drenând mai întâi versanţii de S ai M-ţilor Făgăraş şi Ghiţu, pe o pantă accentuată şi o vale foarte îngustă, după care traversează Muscelele şi Dealurile Argeşului unde şi-a creat sectoare de vale înguste ce alternează cu bazinete depresionare (Brădetu, Valea lui Maş, Costeşti-Vâlsan ş.a.). Debitul său multianual, în zona de vărsare, este de 22 m3/s. Cursul superior al râului Vâlsan a fost captat într-un mic lac de derivaţie, creat în amonte de confl. cu pârâul Dobroneagu, din care apele sunt dirijate printr-un tunel spre lacul de acumulare Vidraru al hidrocentralei de pe râul Argeş. Pe cursul superior al râului Vâlsan a fost construită o hidrocentrală cu o putere instalată de 5 MW, dată în folosinţă în 1969. Afl. pr.: Dobroneagu, Robaia, Sobana, Topliţa, Buneşti. În cursul superior, între com. Muşeteşti şi Brăduleţ, pe o lungime de 17 km, valea Vâlsanului a fost declarată rezervaţie naturală faunistică, deoarece în apele sale trăieşte o specie endemică de peşti (aspretele/Romanichtys valsanicola), descoperită aici în 1957. Reducerea catastrofală a debitului râului ca urmare a lucrărilor hidroenergetice şi fenomenele de poluare au adus această specie în pragul dispariţiei.