Depresiuni (V)

VAD-BOROD, depresiune intramontană, tectono-erozivă, în partea de N a Carpaţilor Occidentali, situată în lungul văii Crişului Repede, în aval de com. Vadu Crişului, între M-ţii Plopiş (la N) şi M-ţii Pădurea Craiului (la S). Sub aspect morfostructural, Depr. V.-B. are caracter de graben, prezentându-se ca un golf al Câmpiei de Vest şi al Dealurilor Vestice (încadrându-se în tipul de „depresiuni golf”) cu o asociere de dealuri, terase şi lunci. Relieful este format dintr-o treaptă marginală mai înaltă (300–450 m alt.), intens fragmentată, cu aspect colinar, şi dintr-o treaptă mai coborâtă (200–300 m alt.), cu înfăţişarea unei câmpii aluviale etajate, formată din luncile şi terasele Crişului Repede. Spre V, depresiunea se lărgeşte, extinzându-se între Dealurile Oradei (la N) şi Dealurile Pădurii Craiului (la S) până în apropiere de Oradea, fapt ce a determinat pe unii geografi să-i atribuie şi numele de Depr. Oradea-Vad-Borod. Vegetaţia este reprezentată prin păşuni şi fâneţe naturale în zonele mai joase şi prin pâlcuri de păduri de stejar şi fag.

VIZANTEA-VIDRA, depresiune situată în partea de N a Subcarpaţilor Vrancei, pe cursul mijlociu al râului Putna, străjuită de Dealul Momâia (N-NE), Măgura Odobeştilor (SE) şi dealurile Răiuţ (S) şi Răchitaşu Mare (V-NV). Relief de luncă, de terase joase şi de coline rotunjite. În arealul depresiunii se distinge o importantă „piaţă” de adunare a apelor, în care râul Putna primeşte mai mulţi afluenţi (Vizăuţ, Vidra, Tichiriş, Valea Rea).

VRANCEA, Depresiunea Vrancei, depresiune de origine tectono-erozivă, situată între povârnişurile de E ale M-ţilor Vrancei (la V) şi lanţul dealurilor subcarpatice Răchitaşu Mare, Răiuţ, Răchitaşu Mic, Reghiu, Gârbova, Dealu Roşu ş.a. (la E) şi între văile Şuşiţa (la N) şi Zăbala (la S). Între aceste limite, Depr. V. se desfăşoară sub forma unui uluc de c. 30 km lungime (N-S) şi de c. 12–14 km lăţime în partea centrală. Supr.: c. 320 km2. Relief variat, alcătuit din lunci, terase de acumulare, deformate tectonic, şi din culmi deluroase prelungi, nu prea înalte (500–700 m alt.), fragmentate de văi adânci (Şuşiţa, Soveja, Putna, Coza, Năruja, Zăbala ş.a.). Versanţii, în mare parte despăduriţi, sunt afectaţi de intense procese erozionale de pantă şi de alunecări de teren. Climă răcoroasă (7°C media termică anuală) cu frecvente inversii de temperatură şi precipitaţii moderate (700–800 mm anual). Vegetaţia naturală este reprezentată prin păşuni şi fâneţe, tufărişuri şi pâlcuri de păduri de stejar. Depr. V. este un ţinut de străveche populare în care locuitorii sunt ocupaţi în pr. cu expl. şi prelucr. lemnului, pomicultura, creşterea animalelor (în special ovine şi bovine) şi în care se păstrează nealterat un bogat fond etnografic şi folcloric. Depr. V. este compartimentată de râuri în trei sectoare: unul nordic, cu o lăţime de c. 6 km, între râurile Şuşiţa (N) şi Putna (S), în cadrul căruia se individualizează depresiunile Soveja şi Vizantea– Livezi; unul central, lat de 12–14 km, între văile râurilor Putna (N) şi Năruja (S), în care predomină suprafeţele plane, uşor înclinate, şi în cadrul căruia se remarcă Depr. Năruja; un sector sudic, cu o lăţime de 7 km, între râurile Năruja (N) şi Zăbala (S), cu masive deluroase (Tipău, Tojan ş.a.) şi poduri largi de terase etajate, care prin asociere formează Depr. Nereju, bine conturată. În multe locuri din Depr. V. apele de şiroire au spălat pământul (în special Dealu Tojan) înlăturând stratul de sol şi rămânând povârnişuri golaşe, iar în alte locuri (Tulnici pe malul dr. al Putnei, Rebegari pe Năruja), pe o formaţiune specifică, numită brecia sării, apele torenţiale au acţionat intens asupra povârnişurilor creând un aspect dinţat, labirintic şi lipsit de vegetaţie, cunoscut în literatura geografică sub numele de bad-lands (pământuri rele) sau „răni ale pământului” cum le numea Ion Ionescu de la Brad în sec. 19. În ţinutul Vrancei se află epicentrul celei mai importante zone seismice din jud. Vrancea şi din România, în com. Vrâncioaia fiind instalată o staţie seismică. Depr. V. mai este cunoscută şi sub numele de Ţara Vrancei.