Date generale
Oraşul Cisnădie se află în partea centrală a României, în provincia istorică Transilvania, în zona de Sud a judeţului Sibiu, în regiunea de Sud a Depr. Sibiu, la 510 m alt., la intersecţia paralelei de 45°42’46” latitudine nordică cu meridianul de 24°09’03” longitudine estică, la 10 km Sud de municipiul Sibiu. Din punct de vedere demografic, Cisnădie face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie 22 185 loc. (1 ian. 2019), din care 10 742 loc. de sex masc. şi 11 443 fem. Supr.: 277 km2, din care 3,1 km2 in intra vilan; densitatea: 7 156 loc./km2. La recensământul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 14 282 loc., 12 924 de persoane erau români (90,5%), 217 germani (1,5%), 101 maghiari (0,7%), 42 rromi (0,3%) şi 998 loc. (7,0%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 12 016 ortodocşi (84,1%), 379 creştini dupã evanghelie (2,7%), 241 evanghelici (1,7%), 120 baptişti (0,8%), 92 penticostali (0,6%), 78 greco-catolici (0,5%) şi 1 356 loc. (9,5%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, luterani, romano-catolici, reformaţi, creştini de rit vechi, adventişti de ziua a şaptea, unitarieni ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Staţie finală de c.f. pe linia Sibiu–Cisnădie, construitã în 1893–1894. Nod rutier. Termocentralã. Exploatarea şi prelucrarea lemnului (mobilă). Important centru al ind. textile (stofe de lânã; ţesãturi din mãtase; filaturã de bumbac; aţã de cusut; covoare pluşate şi mochete; covoare naţionale). Producţie de remorci pentru autoturisme, de ţevi pentru sistemele de canalizare, de tuburi pentru protecţia cablurilor, de piese de schimb pentru utilaje tehnologice, de aparaturã medicalã (electrocardiografe, aparate de diagnosticare cu ultrasunete ş.a.) şi de claculator, de filtre din mase plastice, de saltele, pãturi, plãpumi, cuverturi ş.a. Centru pomicol (meri, peri, pruni). Ferme de creştere a iepurilor şi a vulpilor polare. Muzeul etnografic Cisnădioara, inaugurat în 1971, cu exponate ale comunitãţii sãseşti (costume populare, vase ceramice, obiecte din lemn etc.). Muzeul de istorie a industriei textile. Bibliotecã publicã.
Istoric
În arealul oraşului Cisnădie au fost descoperite urmele unei aşezãri din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca brozului, aparţinând culturii materiale Coţofeni (2500–1800 î.Hr.), precum şi un tezaur alcãtuit din 502 monede greceşti din bronz. Săpăturile arheologice de pe Dealul Sfântul Mihail (Michelsberg) au scos la ivealã vestigiile unei aşezãri din prima perioadş a Epocii fierului, La Tène. Localitea a fost întemeiatã de coloniştii germani în jurul anului 1150 şi menţionatã documentar, prima oarã, ca sat, în 1204, cu numele Rivetel, iar ca aşezare cu caracter urban (civitas) în 1323, cu denumirea Civitas Heltau. Pânã prin anul 1700, populaţia aşezãrii era exclusiv germanã, datã dupã care aceasta s-a redus treptat în favoarea celei româneşti şi a altor minoritãţi, astfel încât în anul 1910, din cei 3 064 de loc., doar 2 188 erau germani (cu 876 de persoane germane mai puţini), în 1930, din totalul celor 3 649 loc., 2 528 erau germani (cu 1 128 mai puţini), în 1976, din 17 800 loc., 4 000 erau germani (cu 13 800 mai puţini), iar dupã Revoluţia din dec. 1989 s-a produs o emigrare masivã a germanilor din Cisnãdie în Germania, respectiv, în anul 1992, din cei 17 807 loc., rãmãseserã doar 514 germani, iar în anul 2011 din totalul celor 14 282 loc., mai erau doar 217 germani. În anul 1224, regele Andrei II al Ungariei a emis actul numit “Diploma ardeleanã”, prin care acorda coloniştilor germani mai multe privilegii, care s-au pãstrat de-a lungul Evului Mediu, pânã prin anul 1876. Aşezarea a fost devastatã de invazia mongolă din 1241 şi distrusã aproape în întregime de invazia otomanã din 1493. În 1494, localit. Cisnădie a primit dreptul de a ţine târg anual, iar din 1500 târg bianual. În anii 1604, 1660 şi 1737-1738 aşezarea Cisnădie a fost cuprinsă de câte o epidemie de ciumã, care a decimat populaţia (cea din anul 1660 a provocat 411 victime). La 17 ian. 1841, un incendiu pustiitor a mistuit o mare parte a localitãţii, iar la 23 aug. 1857, o inundaţie catastrofalã a provocat mari pagube materiale. În 1896 a fost introdus iluminatul electric. Comuna Cisnãdie a fost declaratã oraş în 1948. Oraşul Cisnădie are în subordine ad-tivã localitatea componentã Cisnãdioara.
Monumente
Biserica fortificatã, cu hramul „Sfântul Mihail”, situatã în perimetrul localitãţii componente Cisnãdioara, pe vârful unui deal împãdurit, numit în limba germanã Michelsberg (Muntele Sfântul Mihail), a fost construitã din piatrã, în perioada 1162 (sau 1180) – 1223 şi menţionatã documentar, prima oarã, la 20 noiembrie 1223, fiind cea mai veche bisericã romanicã din România, declaratã monument istoric în anul 2010; biserica evanghelicã, fortificatã, cu hramul “Sfânta Walpurga”, situatã în oraşul Cisnãdie, iniţial bisericã romano-catolicã, a fost ziditã ca bazilicã romanicã în secolul 13 şi menţionatã documentar, prima oarã, în anul 1349, fiind alcãtuitã din trei nave (una centralã şi douã laterale), un corp central şi o absidã semicircularã. Dispoziţia planimetricã (bazilicã scurtã, cu trei nave acoperite doar de şarpantã) şi decoraţia portalului monumental (din partea de Vest a clãdirii), cu patru retrageri succesive şi sculpturi în piatrã, datând din jurul anului 1260, indicã influenţele arhitecturii renane. Biserica a suferit unele modificãri dupã invazia mongolilor din anul 1241, apoi a fost supusã unor transformãri gotice în a doua jumãtate a secolului 15 şi prima jumãtate a secolului 16 şi fortificatã dupã anul 1493, când a fost distrusã parţial de turci, prin supraînãlţarea absidei, fortificarea turnului central şi asigurarea acestuia cu creneluri (mici deschizãturi pentru tragere), prin construirea mai multor bastioane de apãrare şi a unei centuri de ziduri de fortificaţie, înalte de 4-6 m, înconjuratã de un şanţ cu apã, şi strãjuitã de turnuri de apãrare (Turnul cu ceas, care strãjuieşte biserica, dateazã din anul 1425). Biserica a mai fost supusã unor refaceri în anul 1778. Biserica, declaratã monument istoric şi de arhitecturã în anul 2010, pãstreazã fragmente de picturi murale datând de la sfârşitul secolului 15. Predela (partea inferioarã) altarului poliptic de la aceastã bisericã, pictatã în 1525 de Vincentius Cibiniensis, şi care înfãţişeazã „Apariţia lui Iisus”, se aflã la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Turnul-clopotniţã, înalt de 59 m, construit în 1591 şi modificat în 1751, a fost afectat de mai multe ori de trãznet, fapt ce a determinat instalarea unui paratrãznet în anul 1795 (primul paratrãznet din Transilvania).
În cadrul oraşului Cisnãdie se mai pãstreazã astãzi Turnul paznicului, Turnul Primãriei, Turnul slãninei, Turnul şcolii şi Turnul meşteşugarilor de seceri şi coase. La Cisnădie a existat şi o biserică ortodoxã, construitã în anii 1893–1899, reparatã în 1932 şi distrusã de cutremurul din 9/10 noiembrie 1940, pe locul ei fiind construitã o altã bisericã (dupã anul 1984), în stil bizantin. În mijlocul localitãţii componente Cisnădioara, menţionatã documentar în 1223, se aflã o bisericã parohialã evanghelicã, construitã în 1764, în stil baroc, pe locul uneia în stil gotic, care data din sec. 13. Biserica posedã o orgã de la începutul sec. 18, funcţionalã şi în prezent (cea mai veche orgã din Transilvania). În arealul localitãţii componente Cisnădioara se aflã un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, în care au fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, gasteropode, amoniţi, belemniţi ş.a., declarat rezervaţie geologicã (1 ha) şi monument al naturii.