Cisnădie

Date generale

Oraşul Cisnădie se află în jud. Sibiu, situat în S Depr. Sibiu, la 510 m alt., la 14 km S de municipiul Sibiu; 16 197 loc. (1 ian. 2011): 7 924 de sex masc. şi 8 273 fem. Supr.: 277 km2, din care 37,4 km2 in intra vilan; densitatea: 433 loc./km2. Statie finala de c.f. pe linia Sibiu–Cisnădie, construitã în 1893–1894. Nod rutier. Termocentralã. Expl. şi prelucr. lemnului. Important centru al ind. textile (stofe de lânã; ţesãturi din mãtase; filaturã de bumbac; aţã de cusut; covoare pluşate şi mochete; covoare naţionale). Centru pomicol (meri, peri, pruni). Muzeul etnografic Cisnădioara, inaugurat în 1971. Muzeul tehnicii textile.

Istoric

În arealul oraşului Cisnădie au fost descoperite urmele unei aşezãri din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca brozului, aparţinând culturii materiale Coţofeni (2500–1800 î.Hr.), precum şi un tezaur alcãtuit din 502 monede greceşti din bronz. Localit. a fost întemeiatã de coloniştii germani la mijlocul sec. 12 şi menţionatã documentar, prima oarã, ca sat, în 1204, cu numele Rivetel, iar ca aşezare cu caracter urban (civitas) în 1323, cu denumirea Civitas Heltau. Aşezarea a fost devastatã de invazia mongolă din 1241 şi distrusã aproape în întregime de invazia otomanã din 1493. În 1494, localit. Cisnădie a primit dreptul de a ţine târg anual. În 1660, o epidemie de ciumã a decimat populaţia oraşului (411 victime). În 1896 a fost introdus iluminatul electric. Declarat oraş în 1948. Oraşul Cisnădie are în subordine ad-tivã localit. componentã Cisnãdioara.

Monumente

Bisericã datand din sec. 13, azi bisericã evanghelicã, iniţial bazilicã romanicã, menţionată documentar în 1349, transformatã în stil gotic la sf. sec. 15, înconjuratã de o centurã de ziduri şi strãjuitã de turnuri de apãrare (Turnul cu ceas dateazã din anul 1425). Biserica pãstreazã fragmente de picturi murale de la sf. sec. 15. Predela (partea inferioarã) altarului poliptic de la aceastã bisericã, realizatã în 1525 de Vincentius, care înfãţişeazã „Apariţia lui Iisus”, se aflã la Muzeul Brukenthal din Sibiu. La Cisnădie există şi o biserică ortodoxã construitã în anii 1893–1899, reparatã în 1932 şi distrusã de cutremurul din 9/10 nov. 1940. Pe locul ei s-a construit o altã bisericã (dupã anul 1984), în stil bizantin. În localit. componentã Cisnădioara, menţionatã documentar în 1223, se aflã o bisericã evanghelicã construitã în 1764, în stil baroc, pe locul uneia din sec. 14–15 şi o bisericã având hramul „Sfântul Mihail” – cea mai veche bisericã romanicã din România – menţionatã documentar la 20 nov. 1223. Dispoziţia planimetricã (bazilicã scurtã, cu trei nave acoperite doar de şarpantã) şi decoraţia portalului (sculptat în piatrã în jurul anului 1260) indicã influenţele arhitecturii renane. Biserica este înconjuratã de ziduri de fortificaţie, fiind una dintre cele mai vechi cetãţi ţãrãneşti din Transilvania. În arealul localit. componente Cisnădioara se aflã un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, în care au fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, gasteropode, amoniţi, belemniţi. Declarat rezervaţie geologicã (1 ha) şi monument al naturii.