Mănăstirea Bogdana (jud. Bacău)


Mănăstirea Bogdana, iniţial de călugări, astăzi cu 47 de măicuţe care duc o viaţă de obşte, păstorite de stareţa Cristofora Hârjoabã, se află în satul Bogdana din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Bacău, la 14 km SE de municipiul Oneşti. Biserica mănăstirii, cu hramul “Sfânta Treime”, a fost construită în stil moldovenesc, în anii 1660-1670 (sfinţită la 5 august 1670) prin strãdania şi pe cheltuiala marelui logofăt Solomon Bârlãdeanu şi a soţiei sale, Ana, pe moşia lor. Prădată de tãtari în 1716 şi grav avariatã de cutremurul din 1738, biserica şi construcţiile adiacente au fost refãcute în 1755 prin osârdia episcopului Ioanichie. În 1892, o parte din chilii au fost mistuite de un incendiu şi reconstruite în anii 1922-1936. Desfiinţat de autoritãţile comuniste în 1959 (cei 80 de călugări au fost alungaţi, fiind nevoiţi sã se refugieze la Schitul Runc, iar biserica a fost închisă), complexul monahal a fost mai întâi transformat (1960-1975) în azil pentru bolnavii neuropsihic, iar în perioada 1975-1977 aici a funcţionat o tabără pentru copii, dupã care a devenit depozit de cãrţi vechi şi icoane. Dupã cutremurul din 4 martie 1977, ansamblul monastic a fost supus (1977-1989) unor ample lucrãri de consolidare şi restaurare prin grija arhimandritului Isaia Ţugurlan. În anii 1985-1986 au fost realizate picturile murale din interiorul bisericii, deoarece aceasta nu fusese pictată niciodată. După căderea regimului comunist în decembrie 1989, aşezãmântul şi-a recãpãtat statutul de mănăstire în 1990, când aici s-au statornicit 27 de mãicuţe. În cimitirul mănăstirii se aflã o bisericã din lemn datând din 1750. În cadrul mănăstirii funcţionează un muzeu cu obiecte de artă veche bisericeascã, manuscrise şi cãrţi vechi cu valoare de patrimoniu, icoane ş.a.