HAŢEG, Depresiunea ~, depresiune intramontanã, tectono-erozivã, situatã în zona de contact a Carpaţilor Meridionali cu cei Occidentali, înconjuratã de M-ţii Şureanu (la Est), Retezat (la Sud), Ţarcu (Sud Vest) şi Poiana Ruscãi (Vest şi Nord Vest). Spre Nord, prin „poarta” de la Subcetate, comunicã larg cu Depresiunea Hunedoara, pe valea râului Strei, în Sud Est, cu Depresiunea Petroşani, prin pasul Merişor, iar spre Vest, cu culoarul Bistra, prin pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. Suprafaţa: circa 380 km² (35 km lungime pe direcţie Est-Vest şi circa 12 km Nord-Sud). Este împãrţitã de dealurile Dumbrava, Ploştina şi Poieni în douã compartimente: Haţeg (în Vest) şi Pui (în Est). Compartimentul de Vest este format dintr-o câmpie piemontanã (300–550 m altitudine), fragmentatã de numeroase râuri (Rãchitova, Breazova, Râu Mare, Sibişel, Râu Alb, Râu Bãrbat ş.a.), însoţite de lunci şi terase, care în arealul comunei Sântãmãria-Orlea formeazã o adevãratã „piaţã” de adunare a apelor. Compartimentul de Est, drenat median de râul Strei, prezintã o zonã piemontanã înaltã, la contactul cu muntele, şi un relief de terase în rest. Climã rãcoroasã (media termicã anualã 6–8°C), cu precipitaţii moderate (700–800 mm/anual), cu frecvente inversii de temperaturã în anotimpul rece. Vegetaţie naturalã de pajişti, fâneţe şi pâlcuri izolate de pãduri de stejar şi fag. Culturi de cereale, plante tehnice şi de nutreţ; pomiculturã; creşterea animalelor. În partea de Sud Vest a Depresiuni Haţeg, la Sarmizegetusa, se aflã ruinele aşezãrii Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. La mijlocul secolului 13, acest teritoriu, cunoscut sub numele Terra Hatzog, s-a aflat în stãpânirea voievodului Litovoi, care, în vara sau toamna anului 1277 sau 1279 (nu se cunoaşte data exactã), a fost ucis aici (în Ţara Haţegului), în luptele purtate cu oastea maghiarã a regelui Ladislau al  IV-lea. Bãrbat, fratele lui Litovoi, a fost luat prizonier şi eliberat apoi în schimbul  unei mari sume de bani, succedând la tron fratelui sãu în condiţiile recunoaşterii suzeranitãţii regelui ungur. Depresiunea Haţeg mai este cunoscutã în literatura de specialitate şi sub denumirile de Haţeg-Pui şi Ţara Haţegului.

HÃLMAGIU, bazinet depresionar, de origine tectonicã, aparţinând Depresiunii Brad, situat între M-ţii Codru-Moma (la Nord Vest), M-ţii Bihor (Nord Est), M-ţii Metaliferi (Sud) şi M-ţii Zarand (Sud Vest), pe cursul superior al râului CrişuAlb. Suprafaţa: circa 80 km². Relief de luncã, terase şi dealuri piemontane. Climã rãcoroasã (temperatura medie anualã 7– 8°C) şi precipitaţii abundente (950–1 000 mm anual).

HOMOROADE, Depresiunea Homoroadelor, depresiune subcarpaticã de eroziune, situatã în Subcarpaţii Homoroadelor, cuprinsã între râurile Homorodu Mare şi Homorodu Mic, cu relief de lunci, terase, dealuri subcarpatice (Bãdeni 855 m, Dalta 802 m, Ghergheleu 785 m ş.a.) şi largi bazinete de vale (Crãciunel, Ocland, Jimbor, Mercheaşa). Suprafaţa: circa 200 km². Climã rãcoroasã (temperatura medie anualã 7°C) cu precipitaţii moderate (700 mm anual).

HOREZU, depresiune de eroziune în Subcarpaţii Olteniei, mãrginitã de prelungirile M-ţilor Cãpãţânii (la Nord) şi de Mãgura Slãtioarei (la Sud-Sud Vest), drenatã de râul Luncavãţ. Relief de luncã, de terase şi de dealuri piemontane. Climã rãcoroasã, cu temperaturi medii anuale de 6°C şi precipitaţii abundente (800–1 000 mm anual).

HUEDIN, depresiune intramontană, tectono-erozivã, situatã în partea de Nord Est a M-ţilor Apuseni, între prelungirile M-ţilor Meseş (în Nord-Nord Vest), Gilău (Sud-Sud Est) şi Vlădeasa (Vest-Sud Vest), în bazinul superior al râului Crişu Repede. Suprafaţa: circa 160 km². Relief predominant colinar, cu caracter structural (cueste, suprafeţe structurale), cu altitudini de 600–700 m, de terase şi lunci. Climã rãcoroasã (temperatura medie anualã 6–8°C) cu precipitaţii moderate (700–800 mm anual). Vegetaţie naturalã de pãduri de foioase (fag, stejar), pãşuni şi fâneţe.

HUNEDOARA, depresiune intramontanã, tectono-erozivã, situatã în partea de Vest a României, în zona de contact a Carpaţilor Occidentali cu cei Meridionali, între prelungirile M-ţilor Metaliferi (la Nord), Culoarul Orăştiei (Est-Nord Est), M -ţii Şureanu (Est-Sud Est), Depresiunea Haţeg (Sud) şi M-ţii Poiana Ruscăi (Vest). Dezvoltatã alungit, pe direcţia Sud-Nord, între aliniamentul „poarta” de la Subcetate (prin care comunicã cu Depresiunea Haţeg) şi Culoarul vãii râului Mureşului (c. 30 km lungime), Depr. Hunedoara se compune din trei compartimente: Depr. Hunedoara propriu-zis, în V-NV, pe râul Cerna, Depr. Călan, în E, pe râul Strei, separate de Dealurile Silvaşului, şi Depr. Simeria-Deva, în N, pe Valea Mureş. Suprafaţa: circa 500 km². Relief de lunci, terase şi dealuri piemontane. Climat moderat (temperatura medie anualã 9–10°C), cu precipitaţii moderate (700–800 mm anual). Vegetaţie naturalã de luncã, de pajişti, fâneţe şi pâlcuri de pãduri de cer, în amestec cu gorun. Culturi de cereale, plante tehnice şi de nutreţ, cartofi ş.a. Pomiculturã. Creşterea animalelor. Cunoscutã şi sub numele de Depresiunea Strei.

HUŞI,  depresiune sculpturală intracolinară, situatã în partea de Sud Est a Podişului Central Moldovenesc (respectiv în Podişul Bârladului), la 70–150 m altitudine, mărginitã de cuestele Pietrăriei (la Nord), Drăslăvăţului (la Sud) şi Dealurile Lohanului (la Vest), cu largã deschidere spre Est, unde vine în contact cu lunca Prutului. Depresiunea Huşi a fost generatã de numeroşi afluenţi de gradul 2 de pe dreapta râului Prut (Huşi, Recea, Gura Văii, Şopârleni ş.a., afluenţi ai râului Pruteţ). Vatra depresiunii, extinsã pe circa 25 km lungime şi circa 12 km lãţime maximã, are un relief slab vãlurit, cu câmpuri colinare acumulative prelungi (tãpşane), terase şi lunci. Climã temperat-continentalã, cu temperaturi medii multianuale în jur de 9,5°C şi precipitaţii reduse (450–500 mm anual). Soluri aluviale, cernoziomice ş.a., propice culturilor agricole. Rama deluroasă de pe latura vesticã a Depresiunii Huşi este acoperitã cu pãduri de fag în amestec cu stejar, tei şi carpen. Pomiculturã, viticulturã, legumiculturã.