Mănăstirea Predeal

Situatã la marginea de Sud a oraşului Predeal, la poalele muntelui Clãbucetul Taurului, pe partea dreaptã a şoselei Bucureşti – Ploieşti – Predeal – Braşov, mănăstirea Predeal a fost întemeiatã, iniţial ca schit de cãlugãri, în a doua jumãtate a secolului 18 prin strãdania ieromonahului Ioanichie. Un pomelnic din 20 mai 1821 atestã faptul cã schitul Predeal a luat fiinţã la 20 iunie 1774 (datã la care a fost sfinţitã biserica din lemn cu hramul “Sfântul Nicolae”) pe terenul boierului paharnic Grigorie Buzoianu. În anul 1788, în timpul unei rãzmeriţe din vremea domniei lui Nicolae Mavrocordat (1786-1790), schitul a fost incendiat de turci. La scurt timp dupã aceasta, acelaşi ieromonah Ioanichie a refãcut biserica (tot din lemn) şi clãdirile anexe cu ajutorul material al lui Ioan Buzatu din satul Bacifalãu, judeţul Braşov (în prezent acest sat se aflã înglobat în municipiul Sãcele). Ulterior, aceastã bisericã din lemn a fost demolatã, pe locul ei fiind construitã (în anii 1818-1819) o bisericuţã din piatrã de Caraiman, cu acelaşi hram – Sfântul Nicolae”, prin osârdia stareţului Gherman. Aceastã bisericuţã, sfinţitã la 27 mai 1819, construitã în stil bizantin, are o turlã falsã (turla este aşezatã pe tavanul naosului, fãrã sã comunice la interior cu acest naos) pe care este înscris anul întemeierii schitului (20 iunie 1774) şi se presupune cã a fost pictatã în frescã de zugravul Nicolae (picturile au fost restaurate în anul 1976 de pictorul Iosif Vasu). În anul 1827 a fost înãlţat Turnul-clopotniţã. În perioada 1835-1844, alãturi de bisericuţa cu hramul “Sfântul Nicolae”, a fost ziditã o bisericã mai mare, cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, prin efortul aceluiaşi stareţ Gherman. În anii 1960-1961, biserica “Naşterea Maicii Domnului” a fost repictatã în frescã, în întregime, de pictorul Iosif Vasu. În urma secularizãrii averilor mãnãstireşti în 1863, schitul Predeal a pierdut 2 000 ha de pãduri, dar a continuat sã funcţioneze, fapt atestat de activitatea celor 24 de cãlugãri consemnaţi în documentele anului 1870. În timpul stãreţiei lui Pantelimon Vidrighinescu (1854-1890) în incinta schitului Predeal a fost construitã (în 1873) o clãdire din piatrã de Caraiman care a servit ca şcoalã (gratuit), pânã în anul 1889, pentru toţi copiii din aceastã zonã. În anii 1933-1935 au fost construite alte douã corpuri de chilii şi s-au spãlat picturile bisericii “Naşterea Maicii Domnului” prin stãruinţa stareţului Antonie Nãescu. În 1938, la acest schit vieţuiau 7 monahi. În 1942, acest schit a fost supus unor lucrãri de reparaţii şi amenajãri, iar în 1974 s-au executat reparaţii generale la cele douã biserici, la clopotniţã şi chilii. În urma decretului nr. 410 din luna octombrie 1959, autoritãţile comuniste au desfiinţat schitul Predeal (ulterior acestei date a funcţionat ca biserici de mir), acesta fiind reînfiinţat ca mănăstire de maici în anul 1993 dupã prãbuşirea regimului comunist în decembrie 1989.