SACA, vârf în M-ţii Gurghiu (rest al unui con vulcanic), alcătuit din andezite, piroclastite şi curgeri de lavă, reprezentând altitudinea maximă a acestora (1 777 m).
SACA, vârf în M-ţii Rodna cu altitudinea de 1 705 m.
SEMENIC, vârf în partea centrală a M-ţilor Semenic, alcătuit din granite, cu aspect rezidual, îngropat aproape în întregime într-o masă de grohotiş. Altitudinea: 1 446 m. La poalele lui se află staţiunea climaterică omonimă.
SIHLOAIA, vârf în Obcina Mare, reprezentând altitudinea maximă a acesteia (1 224 m).
SIRIU, vârf în partea de Nord a M-ţilor Siriu cu altitudinea de 1 657 m. Cunoscut şi sub numele de Bocârnea.
SLĂVEIU MARE, vârf în M-ţii Retezat cu altitudinea de 2 347 m.
SPÂNZU, vârf în Culmea Ciceului, constituind altitudinea maximă a acesteia (779 m).
STOGU, vârf în partea de Nord a M-ţilor Maramureş, în extremitatea de Nord a României, la graniţa cu Ucraina. Alcătuit din roci sedimentare cretacice (gresii, şisturi). Altitudinea: 1 651 m. De sub el izvorăşte râul Socolăzel, unul dintre izvoarele râului Ruscova (afluent drept al râului Vişeu).
STRAJA, vârf în partea de Est a M-ţilor Vâlcan care domină pasul Vâlcan spre Est (1 621 m altitudine) şi municipiul Lupeni spre Nord. Alcătuit din şisturi cristaline. Altitudinea: 1 868 m. Staţiune turistică de iarnă, dezvoltată după anul 1995 (şapte piste de schi cu lungimi între 700 şi 3 000 m, omologate). Cabane.
SURILA, vârf în masivul deluros cu acelaşi nume din Dealurile Suplaiului, constituind altitudinea maximă a acestuia (853 m).
SURU, vârf situat în extremitatea de Vest a M-ţilor Făgăraş, format din şisturi cristaline. Altitudinea: 2 283 m. Acoperit cu păşuni alpine. Cabană la 1 450 m altitudine.
SVINECEA MARE, vârf în partea centrală a M-ţilor Almăj, alcătuit din calcare jurasice, constituind altitudinea maximă a acestora (1 224 m). De la poalele lui de Est izvorăsc râurile Berzasca şi Rudăria.