Vârfuri (S)

SACA, vârf în M-ţii Gurghiu (rest al unui con vulcanic), alcătuit din andezite, piroclastite şi curgeri de lavă, reprezentând alt. max. a acestora (1 777 m).

SEMENIC, vârf în partea centrală a M-ţilor Semenic, alcătuit din granite, cu aspect rezidual, îngropat aproape în întregime într-o masă de grohotiş. Alt.: 1 446 m. La poalele lui se află staţiunea climaterică omonimă.

SIHLOAIA, vârf în Obcina Mare, reprezentând alt. max. a acesteia (1 224 m).

SIRIU, vârf în partea de N a M-ţilor Siriu. Alt.: 1 657 m. Cunoscut şi sub numele de Bocârnea.

STOGU, vârf în partea de N a M-ţilor Maramureş, în extremitatea de N a României, la graniţa cu Ucraina. Alcătuit din roci sedimentare cretacice (gresii, şisturi). Alt.: 1 651 m. De sub el izv. râul Socolăzel, unul dintre izv. râului Ruscova (afl. dr. al Vişeului).

STRAJA, vârf în partea de E a M-ţilor Vâlcan care domină pasul Vâlcan spre E (1 621 m alt.) şi municipiul Lupeni spre N. Alcătuit din şisturi cristaline. Alt.: 1 868 m. Staţiune turistică de iarnă (şapte piste de schi cu lungimi între 700 şi 3 000 m, omologate), dezvoltată după 1995. Cabane.

SURU, vârf situat în extremitatea de V a M-ţilor Făgăraş, format din şisturi cristaline. Alt.: 2 283 m. Acoperit cu păşuni alpine. Cabană (1 450 m alt.).

SVINECEA MARE, vârf în partea centrală a M-ţilor Almăj, alcătuit din calcare jurasice, constituind alt. max. a acestora (1 224 m). De la poalele lui de E izvorăsc râurile Berzasca şi Rudăria.