Cajvana

Date generale

Oraşul Cajvana se află în extremitatea de Nord Est a României, în provincia istoricã Bucovina, în partea central-esticã a jud. Suceava, în zona de Vest a Pod. Sucevei, la intersecţia paralelei de 47º42’16” latitudine nordică cu meridianul de 25º58’10” longitudine estică, la 31 km Vest-Nord Vest de municipiul Suceava; 9 791 loc. (1 ian. 2019), din care 5 002 loc. de sex masc. şi 4 789 fem. Supr.: 25,3 km2, din care 8,3 km2 în intravilan; densitatea: 1 180 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 6 901 loc., 6 755 loc. erau români (97,9%), 50 rromi (0,7%) şi 96 loc. (1,4%) aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 4 933 de ortodocşi (71,5%), 1 843 penticostali (26,7%) şi 125 loc. (1,8%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, romano-catolici ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Confecţii metalice; produse alimentare. Bibliotecã publicã, inauguratã în anul 1903, azi cu peste 10 000 de volume. Cămin cultural.

Istoric

În arealul oraşului Cajvana au fost descoperite vestigii din Paleolitic, din Epoca bronzului (unelte şi arme din bronz) şi din secolele 7-12. În anul 1241, aşezarea a fost jefuită de marea invazie a mongolilor. Localitatea Cajvana apare menţionatã documentar, prima dată, la 15 martie 1490, într-un act al domnului Moldovei, Ştefan cel Mare, prin care acesta închina Episcopiei Rădăuţilor 50 de biserici, printre care şi cea din Cajvana. Ulterior, aşezarea este amintită la 3 iul. 1575 într-un act semnat de domnul Moldovei, Petru Şchiopul, prin care domnul Moldovei împărţea moşiile de la Cajvana, pe care le stăpanea portarul Sucevei, Luca Arbore, din anul 1517, împreună cu moşiile din satul vecin Hrinceşti (azi satul Codru). În anul 1615, satul Cajvana a fost cumpărat de domnul Moldovei, Ştefan II Tomşa şi dăruit mănăstirii Solca – sat pe care mănăstirea Solca l-a stăpânit până în anul 1785 când domeniile mănăstirii Solca au fost înglobate în Fondul Religionar Ortodox din Bucovina. Comuna Cajvana a fost declarată oraş la 7 apr. 2004, în prezent având în subordine administrativă satul Codru.

Monumente

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost construită în anii 1906-1911 (sfinţită la 6 nov. 1911) şi pictată de George Gavrilean de la mănăstirea Humor. Biserica este strajuită de cinci turle, dintre care turla principală, de formă rotundă, este plasată pe naos, iar celelalte turle, mai mici, de aceeaşi formă, sunt situate câte una la fiecare colţ; biserica având dublu hram – “Naşterea Maicii Domnului” şi “Sfântul Gheorghe” a fost zidită în perioada 1995-2003 şi pictată ulterior; schitul de maici “Sfânta Treime”, cu biserica având acelaşi hram, a fost sfinţit în anul 2005; stejarul multisecular care, conform tradiţiei, datează din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, respectiv din anul 1476.