Simeria

Date generale

Oraşul Simeria se află în partea de Vest a României, în provincia istorică Transilvania, în zona central-estică a judeţului Hunedoara, în regiunea de Nord a Depresiunii Hunedoara, la 200 m alt., pe stânga Văii Mureşului, în arealul confluenţei cu râul Strei, la intersecţia paralelei de 45°51’00” latitudine nordică cu meridianul de 23°00’36” longitudine estică, la 10 km Sud Est de municipiul Deva. Din punct de vedere demografic, Simeria face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 13 697 loc. (1 ian. 2019), din care 6 737 loc. de sex masc. şi 6 960 fem. Supr.: 50,0 km2, din care 8,7 km2 în intravilan; densitatea: 1 574 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 12 556 loc., 11 261 de persoane erau români (89,7%), 314 maghiari (2,5%), 165 rromi (1,3%) şi 816 loc. (6,5%) aparţineau altor etnii (germani, italieni, ucraineni, polonezi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 10 158 ortodocşi (80,9%), 723 penticostali (5,8%), 218 romano-catolici (1,7%), 194 reformaţi (1,5%), 162 baptişti (1,3%), 98 greco-catolici (0,8%) şi 1 003 loc. (8,0%) aparţineau altor confesiuni (Martorii lui Iehova, adventişti de ziua a şaptea, luterani, evanghelişti, creştini după evanghelie, unitarieni, creştini de rit vechi ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie nedeclaratã. Nod feroviar şi rutier. Linia de cale ferată Simeria – Petroşani a fost construită în anii 1868-1869, iar staţia de cale ferată inugurată în aug. 1869, şi linia Simeria – Hunedoara (15 km), inaugurată la 1 iunie 1884. Exploatări de travertin (în satul Cărpiniş). Ateliere de reparat locomotive şi vagoane de cale ferată. Prelucrarea marmurei şi a lemnului; producţie de maşini, utilaje şi echipamente, de calculatoare, de produse electronice şi optice, de mobilă, de textile, de îmbrăcăminte din piele, de hârtie şi produse din hârtie, de cărămidă şi ţiglă, de prefabricate din beton (în satul Bârcea Mare), de produse pentru uz veterinar (materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumente de uz veterinar, aparatură de laborator, reactivi chimici, dezinfectante, aditivi furajeri etc.), de ulei, produse lactate şi de panificaţie. La Simeria funcţionează un Institut de cercetări forestiere (din 1954), un Muzeu de istorie, o bibliotecă publică, înfiinţată în anul 1970, azi cu peste 28 000 de volume ş.a. Parc dendrologic, cunoscut şi sub numele de Arboretul Simeria, extins pe o suprafaţă de 70 ha, declarat rezervaţie naturală de tip forestier în anul 1957 şi arie protejată de interes naţional de tip dendrologic şi peisagistic la 6 martie 2000 (publicat în Monitorul Oficial la 12 apr. 2000). Acest parc, amenajat la începutul secolului 18 şi atestat documentar în 1763, este format dintr-o veche colecţie de exemplare exotice şi autohtone, alcatuită din 2 165 de tipuri de arbori, arbuşti, liane, bambuşi, diverse plante ornamentale ş.a., din care multe sunt rarităţi, ca de exemplu: 13 specii de magnolii, cu frunze şi flori foarte mari (Magnolia macrophylla, Magnolia virginiana ş.a.), eucaliptul, arborele-mamut (Sequoia gigantea), Tuia gigantică (Thuja plicata), cu o înălţime de 27,80 m şi trunchiul cu o circumferinţă de 2,23 m, ienupărul de Virginia (Juniperus virginiana), chiparosul (Cupressus sempervirens), Ginkgo biloba (relict terţiar), viţa salbatică din Canada, arţarul canadian, arborele-lalea (Liriodendron tulipifera), originar din America de Nord, cu înălţimi de până la 45 m şi trunchiul cu diametrul de 2-4 m. Dintre arborii autohtoni se remarcă stejarul (Quercus robur), fagul (Fagus sylvatica), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), nucul negru (Juglans nigra) ş.a. În arealul oraşului Simeria se mai află rezervaţia naturală de tip geologic Măgura Urloiului, un martor de eroziune de natură eruptivă,.alcătuit din andezite cuarţifere şi coloane de brecii formate în urma erupţiilor vulcanice din perioada de sfârşit a Erei terţiare, numită Neogen, când au avut loc importante manifestări vulcanice. La Simeria s-a născut compozitorul Sigismund Toduţă (n. 17 mai 1908, Simeria – m. 3 iul. 1991, Cluj-Napoca).

Istoric

Localitatea a luat fiinţă în perioada 1866-1869 ca aşezare feroviară, cu numele Colonia Simeria, în apropierea satului Simeria Veche (menţionat documentar, prima oară, în 1276) şi în jurul depoului de locomotive şi al atelierelor de reparat materialul rulant feroviar – aşezare în care s-au stabilit numeroşi muncitori români, germani, maghiari, slovaci, croaţi, polonezi, sârbi, italieni ş.a. După anul 1885, Simeria a devenit o aşezare cu caracter permanent şi stabil, în care au început să se construiască locuinţe, şcoli, grădiniţe pentru copii, biserici, băi comunale, bănci, un spital pentru muncitorii feroviari, poştă, Primărie ş.a. Declarat oraş în anul 1952, Simeria are în subordine ad-tivă 6 sate: Bârcea Mare (atestat documentar în 1295), Cărpiniş, Sântandrei (1332), Simeria Veche (1276), Şăuleşti (1377) şi Uroi (1333).

Monumente

Conacul „Béla Fay”, situat în cadrul Parcului dendrologic, a fost construit la începutul secolului 18 de către familia nobiliară Gyulay şi aflat ulterior în posesia familiilor Kun, Ocskay, şi din 1918 în stăpânirea lui Béla Fay, iar din 1954 adăposteşte sediul Staţiunii de Cercetări Forestiere. Distrus parţial în timpul Revoluţiei de la 1848-1849, conacul a fost restaurat în perioada 1870-1880, azi declarat monument istoric şi de arhitectură; biserica romano-catolică (1886); biserica reformată (1896); biserica greco-catolică „Sfinţii Trei Ierarhi” (2015-2017, sfinţită la 30 apr. 2017); biserica ortodoxă “Înălţarea Domnului” a fost construită în perioada 1926-1935 şi pictată în anii 1933-1934 de către Traian Cornescu şi Coinstantin Bacalu şi sfinţită la 3 nov. 1935. Biserica are un frumos pridvor deschis, sprijinit pe şase coloane cilindrice, terminate cu arcade, şi dominată la faţadă de două turle octogonale, gemene, luminate de tot atâtea ferestre înalte şi înguste, plasate pe pronaos, iar pe naos tronează o minunată turlă mare, de formă rotundă, luminată de 16 ferestre foarte înalte şi foarte înguste; clădirea Gării feroviare (1869); în satul Simeria Veche există biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (2000-2012) si o clădire din secolul 18, în care a locuit generalul Józef Bem în timpul Revoluţiei de la 1848–1849.