Chişineu-Criş

Date generale

Oraşul Chişineu-Criş se află în extremitatea vesticã a României, în partea de Nord Vest a judeţului Arad, la graniţa cu Ungaria, în Câmpia Crişurilor, la 102-127 m alt., pe râul Crişu Alb, la intersecţia paralelei de 46°31′21′′ latitudine nordicã cu meridianul de 21°30′57′′ longitudine esticã, la 43 km Nord-Nord Est de municipiul Arad; 8 284 loc. (1 ian. 2019), din care 4 042 loc. de sex masc. şi 4 242 fem. Supr.: 119 km2, din care 7,3 km2 în intravilan; densitatea: 1 135 loc./km2. La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 7 987 loc., 5 522 de persoane erau români (69,2%), 1 443 maghiari (18,1%), 467 rromi (5,8%) şi 555 loc. (6,9%) aparţineau altor etnii (germani, slovaci, sârbi ş.a.). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt s-au înregistrat 5 228 de ortodocşi (65,5%), 1 097 reformaţi (13,7%), 606 romano-catolici (7,6%), 234 penticostali ( 2,9%), 225 baptişti (2,8%) şi 597 loc. (7,5%) aparţineau altor confesiuni (adventişti de ziua a şaptea, greco-catolici, Martorii lui Iehova, luterani ş.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată. Nod feroviar şi rutier. Construcţii de maşini-unelte şi de utilaje agricole. Producţie de cabluri electrice pentru autoturisme şi de cabluri pentru telefonie (în satul Nãdab, din anul 2001), de materiale izolatoare pentru cabluri, de componente electronice, profile de aluminiu, tãlpi pentru încãlţãminte de sport, de mobilă, de confecţii şi de produse alim. (preparate din lapte, lapte praf, conserve de legume şi fructe, produse de panificaţie). Ateliere de reparat maşini şi utilaje agricole. Legumiculturã. Parcul “Avram Iancu”. În arealul oraşului Chişineu-Criş există un lac de acumulare cu o supr. de 175 ha şi un volum de apă de 2,6 mil. m3, creat pentru alimentarea cu apă a oraşului şi pentru piscicultură. Oraşul Chişineu-Criş dispune de o reţea de diguri de protecţie impotriva inundaţiilor, construite la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20 care, uneori, au fost rupte parţial de furia apelor dezlănţuite, provocând inundaţia orasului şi pagube materiale incomensurabile, aşa cum au fost inundaţiile din 24-25 dec. 1925, din 1933-1934, din 11 febr. 1966, 14 iun. 1970, 6 apr. 2000 ş.a. Aceste diguri au fost refăcute şi consolidate după fiecare deteriorare, ultimele lucrări de extindere, consolidare şi supraînalţate au fost efectuate în anul 1994.

Istoric

În arealul oraşului Chişineu-Criş au fost descoperite vestigii neolitice (vârfuri de lance, dălţi, răzuitoare, fragmente de vase ceramice lucrate manual, decorate cu ornamente şi zgârieturii, ceşti, opaiţe din lut ş.a.), aparţinând culturii materiale Criş-Tisa (5500-1700 î.Hr.), precum şi vestigii din Epoca bronzului (unelte, arme, obiecte de podoabă din aur şi argint) şi din Epoca fierului (arme, un tezaur monetar alcătuit din 263 de monede dacice şi greco-macedonene datând din secolele 3-2 î.Hr.) şi urmele unor aşezări din secolele 3-5 şi 10-11. În perioada cuceririi romane (106-271/275), această zonă aparţinea dacilor liberi, care s-au aflat sub o influenţa puternică a romanilor, iar în secolele 9-10, pe acest teritoriu existau voievodatele lui Ahtum şi Menumorut. Localitatea apare menţionatã documentar, prima oarã, în anii 1202–1203, în actele cancelariei maghiare, cu numele Villa Jeneu, iar apoi, în dijmele papale din perioada 1332-1337, în anul 1476, cu numele Kis Jeneu (Micul Ineu), în 1558 cu denumirea Jenew , iar pe o hartă austriacă concepută în anii 1782-1785 era consemnată ca târg. Localitatea a fost devastată de marea invazie tătară din anul 1241, precum şi de turci în 1558, dar reconstruită în 1560. După anul 1700, localitatea s-a dezvoltat ca o aşezare mare şi declarată târg în anul 1713. Călugărul Rogerius, care a fost luat în captivitate de tătari, în timpul invaziei acestora din anul 1241, descrie în cartea sa, “Carmen miserabile” (“Cântec de jale”), ororile săvârşite de aceştia în Transilvania şi Ungaria. În satul Nãdab, atestat documentar, prima oară, în 1334, cu numele Nodob , şi apoi în anii 1355, 1360, 1400 (menţionată cu denumirea Ecclesia Sancti Michaelis de Nadob), 1410, 1414, 1519 etc., a existat o cetate din secolul 13, incendiată de turci în 1568, refacută ulterior şi intrată în posesia Episcopiei romano-catolice din Oradea în 1569. Comuna Chişineu-Criş a fost declarată oraş la 17 febr. 1968, în prezent având în subordine ad-tivã satul Nãdab, iar fostul sat Pădureni (azi inglobat în oraşul Chişineu-Criş şi considerat cartier) a fost menţionat documentar destul de frecvent, respectiv, în anii 1348, 1378, 1394, 1466, 1577 etc.

Monumente

Biserica “Înălţarea Domnului” a fost construită în anii 1772-1775, pe locul unei biserici din lemn cu hramul “Sfinţii Apostoli Petru si Pavel”, care data din anul 1739. Biserica a fost renovată în anii 1879, 1909 şi 1935 şi pictată în 1958 de Cornel Cenan din Cluj, restaurată în anii 2000-2001 şi în anii 2009-2010 şi repictată în frescă de Ion Vlădescu; biserica romano-catolică “Sfântul Arhanghel Mihail” datează din anul 1777 şi renovată în anul 2007; biserica reformată, care data din anul 1702, a fost extinsă în 1873, demolată în 1938 şi reconstruită în 9 luni, în anul 1939. Posedă o orgă din 1897; în satul Nădab există biserica “Adormirea Maicii Domnului”, zidită în anii 1774-1777 pe locul uneia din lemn care data de la mijlocul secolului 18 şi care căzuse în ruină în anul 1772; Bustul lui Mihai Viteazul; Monumentul eroilor grăniceri, dezvelit în anul 1946.